7 Iunie 2013
articol pe 9am.ro
Studiu: Peste 55% dintre romani nu colecteaza selectiv deseurile
Peste 55 la suta dintre romani nu colecteaza selectiv pentru ca nu au containere speciale aproape de casa, in timp ce 38 la suta se declara convinsi ca deseurile puse separat ajung tot la groapa de gunoi, releva un studiu realizat de Rogalski-Grigoriu.
Studiul "Obisnuiesti sa reciclezi?", prezinta atitudini ale romanilor fata de colectarea selectiva a deseurilor si reciclare.
Procentul mic al celor care recicleaza este datorat in primul rand lipsei de centre de colectare prin preajma gospodariei, 55.89 la suta spunand ca aceasta i-ar impiedica sa colecteze selectiv, se arata in studiu. Un procent destul de mare al respondentilor - 38,03 la suta - nu au incredere in autoritatile raspunzatoare, fiind convinsi ca deseurile colectate ajung tot la groapa de gunoi, in timp ce peste un sfert - 26,22 la suta spun ca nu stiu unde se gasesc containerele pentru colectarea separata, scrie MEDIAFAX.
In proportie de 18,41 la suta, respondentii spun ca nu au timp sa se ocupe de colectarea selectiva, iar 3,67 la suta au spus ca nu cunosc niciun beneficiu al practicarii acesteia.
Aproape jumatate - 43,28 la suta dintre romani nu asteapta sa fie recompensati pentru actiunile de colectare a deseurilor reciclabile, mai releva studiul.
Pe de alta parte, 92,09 la suta dintre respondenti au declarat ca sunt interesati de reciclarea deseurilor din gospodarie, iar 84,9 la suta au raspuns ca motivul pregnant pentru acest interes este responsabilitatea pe care o au fata de mediu, in timp ce 13.6 la suta urmaresc in primul rand valoarea pe care o pot recupera in urma reciclarii. Insa numai 7,6 la suta dintre participantii la studiu stiu sa existe in orasul lor containere inteligente care elibereaza bonuri valorice contra deseurilor depuse.
Doar putin peste doua treimi dintre romani (66,86 la suta) cunosc faptul ca atat sticlele cat si PET-urile, cutiile de aluminiu, echipamentele electrice si electrocasnicele si hartia pot fi reciclate in centrele specializate. Echipamentele electrice si electrocasnice au obtinut cel mai mic procent de recunoastere ca fiind produse reciclabile din partea respondenților, de doar 43,53 la suta.
Studiul a fost realizat online, in perioada 27 mai - 3 iunie 2013, pe un esantion de 7.492 de respondenti, cu varsta de peste 18 ani, utilizatori ai platformei iVox.ro. Rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minima marja de eroare, populatiei utilizatorilor de internet din Romania, cu varsta peste 18 ani, din mediul urban, arata realizatorul studiului.
Citeste mai mult
Ascunde
6 Iunie 2013
articol pe newsar.ro
Românii nu colectează deşeurile selectiv din cauza lipsei de centre de colectare în preajma gospodăriei!
Studiul "Obişnuieşti să reciclezi?", remis agenţiei Mediafax, prezintă atitudinile românilor faţă de colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclare.
Peste 55 la sută dintre români nu colectează selectiv pentru că nu au containere speciale aproape de casă, în timp ce 38 la sută se declară convinşi că deşeurile puse separat ajung tot la groapa de gunoi, conform unui studiu realizat de Rogalski-Grigoriu, la iniţiativa reciclatorului Green Group. Studiul a fost realizat online, în perioada 27 mai - 3 iunie 2013, pe un eşantion de 7.492 de respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani, utilizatori ai platformei iVox.ro.
Studiul "Obişnuieşti să reciclezi?", remis agenţiei Mediafax, prezintă atitudinile românilor faţă de colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclare.
Procentul mic al celor care reciclează este datorat în primul rând lipsei de centre de colectare în preajma gospodăriei, 55,89 la sută spunând că aceasta i-ar împiedica să colecteze selectiv, se arată în studiu. Peste un sfert din românii respondenţi - 26,22 % spun că nu ştiu unde se găsesc containerele pentru colectarea separată, iar 18,41 la sută spun că nu au timp să se ocupe de colectarea selectivă. Într-un procent foarte mic unii respondenţi au declarat că nu cunosc niciun beneficiu al colectării selective.
Aproape jumătate - 43,28 la sută dintre români nu aşteaptă să fie recompensaţi pentru acţiunile de colectare a deşeurilor reciclabile, mai relevă studiul.
Pe de altă parte, 92,09 la sută dintre respondenţi au declarat că sunt interesaţi de reciclarea deşeurilor din gospodărie, iar 84,9 la sută au răspuns că motivul principal pentru acest interes este responsabilitatea pe care o au faţă de mediu.
Citeste mai mult
Ascunde
6 Iunie 2013
articol pe monitorulsv.ro
Peste 55% din români nu colectează selectiv că nu au containere speciale aproape de casă
Peste 55 la sută dintre români nu colectează selectiv pentru că nu au containere speciale aproape de casă, în timp ce 38 la sută se declară convinţi că deşeurile puse separat ajung tot la groapa de gunoi, relevă un studiu realizat de Rogalski-Grigoriu, la iniţiativa reciclatorului Green Group.
Studiul "Obişnuieşti să reciclezi?", remis MEDIAFAX, prezintă atitudini ale românilor faţă de colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclare.
Procentul mic al celor care reciclează este datorat în primul rând lipsei de centre de colectare prin preajma gospodăriei, 55.89 la sută spunând că aceasta i-ar împiedica să colecteze selectiv, se arată în studiu. Un procent destul de mare al respondenţilor - 38,03 la sută - nu au încredere în autorităţile răspunzătoare, fiind convinşi că deşeurile colectate ajung tot la groapa de gunoi, în timp ce peste un sfert - 26,22 la sută spun că nu ştiu unde se găsesc containerele pentru colectarea separată.
În proporţie de 18,41 la sută, respondenţii spun că nu au timp să se ocupe de colectarea selectivă, iar 3,67 la sută au spus că nu cunosc niciun beneficiu al practicării acesteia.
Aproape jumătate - 43,28 la sută dintre români nu aşteaptă să fie recompensaţi pentru acţiunile de colectare a deşeurilor reciclabile, mai relevă studiul.
Pe de altă parte, 92,09 la sută dintre respondenţi au declarat că sunt interesaţi de reciclarea deşeurilor din gospodărie, iar 84,9 la sută au răspuns că motivul pregnant pentru acest interes este responsabilitatea pe care o au faţă de mediu, în timp ce 13.6 la sută urmăresc în primul rând valoarea pe care o pot recupera în urma reciclării. Însă numai 7,6 la sută dintre participanţii la studiu ştiu să existe în oraşul lor containere inteligente care eliberează bonuri valorice contra deşeurilor depuse.
Doar puţin peste două treimi dintre români (66,86 la sută) cunosc faptul că atât sticlele cât şi PET-urile, cutiile de aluminiu, echipamentele electrice şi electrocasnicele şi hârtia pot fi reciclate în centrele specializate. Echipamentele electrice şi electrocasnice au obţinut cel mai mic procent de recunoaştere ca fiind produse reciclabile din partea respondenților, de doar 43,53 la sută.
Studiul a fost realizat online, în perioada 27 mai - 3 iunie 2013, pe un eşantion de 7.492 de respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani, utilizatori ai platformei iVox.ro. Rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban, arată realizatorul studiului.
Citeste mai mult
Ascunde
6 Iunie 2013
articol pe ziarulevenimentul.ro
STUDIU: De ce românii nu colectează selectiv deşeurile
Pste 55 la sută dintre români nu colectează selectiv pentru că nu au containere speciale aproape de casă, în timp ce 38 la sută se declară convinşi că deşeurile puse separat ajung tot la groapa de gunoi, relevă un studiu realizat de Rogalski-Grigoriu, la iniţiativa reciclatorului Green Group.
Studiul "Obişnuieşti să reciclezi?", remis MEDIAFAX, prezintă atitudini ale românilor faţă de colectarea selectivă a deşeurilor şi reciclare.
Procentul mic al celor care reciclează este datorat în primul rând lipsei de centre de colectare prin preajma gospodăriei, 55.89 la sută spunând că aceasta i-ar împiedica să colecteze selectiv, se arată în studiu. Un procent destul de mare al respondenţilor - 38,03 la sută - nu au încredere în autorităţile răspunzătoare, fiind convinşi că deşeurile colectate ajung tot la groapa de gunoi, în timp ce peste un sfert - 26,22 la sută spun că nu ştiu unde se găsesc containerele pentru colectarea separată.
În proporţie de 18,41 la sută, respondenţii spun că nu au timp să se ocupe de colectarea selectivă, iar 3,67 la sută au spus că nu cunosc niciun beneficiu al practicării acesteia.
Aproape jumătate - 43,28 la sută dintre români nu aşteaptă să fie recompensaţi pentru acţiunile de colectare a deşeurilor reciclabile, mai relevă studiul.
Pe de altă parte, 92,09 la sută dintre respondenţi au declarat că sunt interesaţi de reciclarea deşeurilor din gospodărie, iar 84,9 la sută au răspuns că motivul pregnant pentru acest interes este responsabilitatea pe care o au faţă de mediu, în timp ce 13.6 la sută urmăresc în primul rând valoarea pe care o pot recupera în urma reciclării. Însă numai 7,6 la sută dintre participanţii la studiu ştiu să existe în oraşul lor containere inteligente care eliberează bonuri valorice contra deşeurilor depuse.
Doar puţin peste două treimi dintre români (66,86 la sută) cunosc faptul că atât sticlele cât şi PET-urile, cutiile de aluminiu, echipamentele electrice şi electrocasnicele şi hârtia pot fi reciclate în centrele specializate. Echipamentele electrice şi electrocasnice au obţinut cel mai mic procent de recunoaştere ca fiind produse reciclabile din partea respondenţilor, de doar 43,53 la sută.
Studiul a fost realizat online, în perioada 27 mai - 3 iunie 2013, pe un eşantion de 7.492 de respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani, utilizatori ai platformei iVox.ro. Rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban, arată realizatorul studiului.
Citeste mai mult
Ascunde
16 Mai 2013
articol pe curierulnational.ro
Companiile de recuperări creanţe au portofolii de 3,4 miliarde de lei
Aproape în totalitate, portofoliile sunt reprezentate de credite de nevoi personale
Kruk România: Băncile încă nu sunt dispuse să cedeze către recuperatori şi creditele garantate
Piaţa de recuperări creanţe a ajuns în prezent la un nivel de aproximativ 3,4 miliarde de lei, total reprezentat în principal de credite de nevoi personale, iar asta în condiţiile în care cei mai mulţi români nici nu au luat contactul cu firmele de recuperare, potrivit datelor prezentate de Kruk România.
"În România piaţa de recuperări creanţe nu este, încă, foarte transparentă dar din date neoficiale, din ce ştim că au firmele de recuperări, evaluăm piaţa undeva la 3,4 miliarde de lei. Portofoliile sunt reprezentate aproape în totalitate de credite de nevoi personale. Deocamdată băncile nu au trecut la cedarea creditelor garantate, cum ar fi credite ipotecare", a declarat, într-o conferinţă de presă, Claudiu Bud, directorul diviziei de vânzări şi servicii al companiei de recuperări creanţe Kruk România, parte a grupului polonez Kruk International.
Potrivit acestuia, Kruk România are în portofoliu de recuperat creanţe de peste 1,3 miliarde de lei, din care compania a reuşit să recupereze doar 1,3 milioane de lei. Din datele firmei de profil, din punct de vedere geografic, cele mai multe datorii din portofoliul Kruk România, Muntenia reprezintă aproape jumătate din totalul creanţelor pe care compania trebuie să se recupereze, cu un cuantum de 533 milioane de lei.
Potrivit directoarei diviziei de operaţiuni a Kruk România, Cosmina Marinescu, din totalul contractelor pe care le-a preluat de la bănci, aproape 70% au fost acceptate de datornici, ce au presupus reeşalonarea ratelor pe o perioadă mult mai mare. "Renegocierea contractelor poate fi făcută prin reeşalonarea pe o perioadă mult mai mare de timp. Cel mai mult contract este de 10 ani", a răspuns la o întrebare, Cosmina Marinescu.
80% dintre români nu ştiu că există firme de recuperare a creanţelor
Cuantumul de 3,4 miliarde de lei, la prima vedere, nu pare o cifră impresionantă, dar în contextul în care este reprezentat doar de credite de consum, iar 8 din 10 români nu au auzit de firmele de recuperare, această valoare devine una semnificativă. În urma unui studiu realizat pe un eşantion de 7.106 de persoane, realizat de compania iVox arată faptul că foarte mulţi români (80%) nu ştiu de firmele de recuperare, ceea ce arată că piaţa din România este una cu potenţial uriaş pentru companiile de profil prezente pe piaţă.
Din datele Kruk România, valoarea medie a datoriilor este 2,231 de lei, iar profilul datornicului este reprezentat de un bărbat din zona Munteniei, cu o vârstă de 43 de ani. Pe categorii de vârstă, persoanele cuprinse între 40 şi 60 de ani au cele mai mari datorii cu o medie de 2.727 de lei. Cei cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani au datorii medii de 2.474 de lei, în timp ce persoanele de peste 60 de ani au datorii mult mai mici, media fiind de aproximativ 840.
Restanţierii dau vina pe criză şi pe "creditul cu buletinul"
Din studiul realizat de iVox sub coordonarea antropologului prof. Vintilă Mihăilescu, dintre cei care au ajuns în situaţia de a fi restanţieri la credite, majoritatea nu cred că este vina lor pentru situaţia actuală. Faptul că sunt restanţi în prezent este din cauză că au fost păcăliţi de bănci cu metode precum "creditul cu buletinul" şi cred că dacă nu ar fi criză nu ar fi datori acum. Totodată, peste 86% nu se consideră rău-platnici. 13% dintre respondenţi chiar speră să beneficieze de o reducere a datoriei din partea creditorilor.
Dintre cei care s-ar mai împrumuta, majoritatea preferă să apeleze la o rudă (26%), la un prieten (24%) şi abia 14% ar apela la o bancă. În acelaşi timp, 32,7% au spus că nu se vor mai împrumuta deloc.
Citeste mai mult
Ascunde
16 Mai 2013
articol pe forbes.ro
Românii în faţa creanţelor: ruşinaţi, dar nevinovaţi
Deşi iniţial ruşinaţi de datorii, românii preferă să ceară ajutorul rudelor şi nu se consideră vinovaţi. Şi-ar dori însă şi o comunicare mai bună cu instituţiile de management al creanțelor.
KRUK România, companie de management al creanțelor, a prezentat rezultatele unui studiu unic în Europa, despre datorii şi tradiţie în România. Astfel, proverbele şi credinţele care li se aplică cel mai bine românilor sunt “să nu te întinzi mai mult decât ți-e plapuma” şi „nu e bine ca Anul Nou să te prindă cu datorii” (două treimi dintre cei chestionaţi). Cifrele par să susţină folclorul, România având, dintre ţările UE, cele mai puţine credite pe cap de locuitor în euro: 1225, pe când cele mai mari sunt în Estonia (5.062), potrivit unui studiu al Băncilor centrale pe anul 2012. De altfel, România are o expunere redusă la tranzacţii financiare, dar şi o puternică neîncredere în instituţii şi o “slabă cultură a contractului”, potrivit spuselor antropologului Vintilă Mihăilescu, care a coordonat studiul. Românii preferă în continuare să apeleze la rude în cazul unei probleme financiare (63%).
Aproape jumătate dintre respondenți (45%) externalizează vina şi susțin că au ajuns să fie somați să achite datorii importante “din motive independente”: au rămas fără slujbă, au avut un incident în familie. „ Așa cum au arătat toate cercetările noastre de până acum, persoanele cu datorii au ajuns în această situație din motive independente de ele, cel mai adesea, veniturile li s-au diminuat din cauza contextului economic actual”, susţine şiTomasz Ignaczak, Director General KRUK România.
Cu toate acestea, primirea unei somații de plată a stârnit în majoritatea persoanelor cu datorii sentimente de rușine (57%),arată studiul comandat de KRUK România. Poate de aceea, odată în situația de restanţieri, majoritatea celor intervievați susţin că se conformează și plătesc cât pot de repede – peste 53%. Însă atitudinea creanţierilor e dinamică şi trece în timp de la ruşine la enervare, apoi indiferenţă (eterna acceptare românească a situaţiei, combinată cu “descurcarea”), după cum a explicat antropologul Vintilă Mihăilescu.
Aşteptările din partea datornicilor sunt cel mai adesea “stresante” (dat în judecată, sechestru), conform studiului, şi doar 7 % dintre ei ar alege ca primă soluţie să discute direct cu creditorul. Soluţia pentru cei intervievaţi ar fi un dialog mai deschis între cele două părţi, o poziţionare “de la om la om” şi o comunicare onestă din partea instituţiilor.
În 2012 au fost transferate spre colectare către KRUK România creanţe neperformante în valoare totală de 1,3 miliarde RON. Muntenia este regiunea cu valoarea cea mai mare transferată către KRUK România, cu 533 milioane de RON, iar la polul opus se situează Dobrogea, cu 75 milioane de RON. Kruk este o companie de top în managementul creanţelor, specializată în managementul integrat al creanțelor, având clienți atât din sectorul financiar, cât și companii de servicii.
Sondajul iVox “Cum îți gestionezi datoriile” s-a derulat online, în perioada 29 aprilie – 7 mai 2013, pe un eșantion de 7.106 respondenți cu vârsta de peste 18 ani. În aceeași perioadă, a fost realizată în București o cercetare calitativă pe un număr de 20 de persoane, cu vârste între 20 şi 50 de ani, prin metoda Focus Grup.
Citeste mai mult
Ascunde
15 Mai 2013
articol pe jurnalul.ro
Românii rău platnici sunt furioşi pe bănci pentru datoriile acumulate şi îşi asumă într-o măsură foarte mică greşelile personale
Rău platnicii dau vina pe bănci pentru că nu-şi mai pot plăti ratele. “Toţi cei cu care am vorbit ne-au spus că sunt furioşi pe bănci. «M-au păcălit! M-au tentat! Ei ştiau ce fac, ce capcană ne-au întins prin creditul cu buletinul»“, a decarat antropologul Vintilă Mihăilescu, care a prezentat studiul online iVox “Cum îţi gestionezi datoriile”. Mihăilescu a mai arătat că “există o tendinţă dominantă de externalizare a vinei: eu nu pot să fiu de vină, ci un accident”.
Aproape jumătate dintre respondenţi (45%) susţin că au ajuns să fie somaţi să achite datorii importante din motive independente: au rămas fără slujbă, au avut un incident în familie etc. În acelaşi timp, numai 15% din cei cu datorii neachitate consideră că şi-au făcut greşit socotelile la început şi şi-au spus “vom vedea”, în vreme ce peste 30% dintre românii fără datorii cred că una dintre principalele cauze pentru care ceilalţi au acumulat debite restante este un calcul greşit făcut atunci când au apelat la un împrumut. Referitor la cum ajungi datorinc, repondenţii au relevat şi alte motive subiective anterioare împrumutului, precum un calcul greşit, au mers la risc, au preferat să-şi cumpere pe moment anumite bunuri, lăsând pentru mai târziu problema datoriilor etc. Însă, aceste motive care ţin şi de greşeli personale sunt de aproximativ 2,5 ori mai puţin frecvente la români decât la cehi sau polonezi, conform studiilor anterioare. Aşa că se dovedeşte că românii sunt mai puţin responsabili atunci când contractează un împrumut, asta şi pentru că au mai puţină cultură financiară comparativ cu alţi europeni.
Întrebaţi despre cum se simt în situaţia de datornici, 57% s-au arătat jenaţi, ruşinaţi, 27% s-au arătat enervaţi, iar 12% indiferenţi.
Să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma
Românii nu au cultura riscului şI preferă să fie prudenţi. “La nivel declarativ, românii au un apetit redus pentru risc şi acest lucru este confirmat şi de faptul că aproape 80% dintre cei chestionaţi ar prefera “o prăjitură azi, decât două mâine”. Mai mult, aproape două treimi dintre români consideră că este bine “să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma” şi că nu este bine să te prindă Anul Nou cu datorii, pentru că îţi merge prost tot restul anului, în timp ce doar 36% sunt de părere că “cine nu riscă, nu câştigă”, arată rezultatele unui studiu recent desfăşurat la comanda Kruk România. Cu toate acestea, rezultatele cercetării calitative, realizate prin metoda Focus Grup în paralel cu sondajul online, arată că, în ultimii ani, românii - mai ales cei tineri - şi-au schimbat radical perspectiva. Unul dintre intervievaţi (în vârstă de 29 de ani) spune clar că '”în societatea modernă, plină de evenimente neprevăzute, să ai datorii reprezintă un fapt banal, la ordinea zilei”, arată Mihăilescu.
Profilul datornicului
Vârsta medie a persoanei cu datorii a fost în 2012 de 43 de ani, variind foarte puţin în funcţie de regiuni, arată datele companiei de colectare creanţe. Valoarea medie a unei creanţe este de aproximativ 2.231 de lei. În ceea ce priveşte valoarea medie a unei creanţe, pe grupe de vârstă, apar diferenţe mari. Astfel, dacă pentru categoria de vârsta între 18 şi 40 de ani valoarea medie a creanţei este 2.474 de lei, pentru persoanele cu datorii cu vârsta peste 60 de ani, această valoare este de doar 841 de lei. În cazul debitorilor de 40-60 de ani, valoarea medie a datoriei este de 2.727 de lei.
Sondajul “Cum îţi gestionezi datoriile” s-a derulat online, în perioada 29 aprilie - 7 mai 2013, pe un eşantion de 7.106 respondenţi cu vârsta de peste 18 ani.
Citeste mai mult
Ascunde
10 Mai 2013
articol pe rtv.net
STUDIU: Dependenţele ne conduc viaţa. Vezi la ce nu pot renunţa românii
Un studiu desfăşurat de platforma iVox.ro, în perioada 1-31 martie 2013, relevă că 69.3% dintre români s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă. Cele mai frecvente sunt dependenţa de tutun, de Internet şi de vizionarea programelor TV.
69.3% dintre români s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă. Peste o treime din populaţia studiată (34.66%) recunoaşte că are o problemă de dependenţă faţă de tutun. Adicţia faţă de Internet sau computer este aproape la fel de frecvent întâlnită ca şi dependenţa faţă de fumat (31.82%), iar pentru o aproape o cincime din eşantion (17.92%) vizionarea programelor TV (seriale/ filme/ show-uri etc.) reprezintă o adicţie, arată studiul "Adicţiile la români", desfăşurat pe platfoma iVox.ro în luna martie 2013.
Întrebaţi dacă îi afectează comportamentul sau comportamentele de care sunt dependenţi, două treimi (66.5%) susţin că respectivele comportamente le afectează viaţa. Dependenţele îi afectează pe respondenţi pe mai multe planuri, dar în special dăunează calităţii vieţii în general (52.1%), apoi, 43.38% susţin că îi afectează atât din punct de vedere psihic (43.38%) cât şi fizic (43.09%).
Avem grijă de cei din jur?
Dependenţele afectează oamenii şi pe planul social şi al relaţiilor (37.06%) dar şi a performanţei în general (24.45%). Mai mult de o treime din respondenţi (38.5%) susţin că dependenţele lor îi afectează pe cei din jur, iar, 39.27% sunt de părere contrarie.
Cum se confruntă românii cu adicţiile?
Studiul arată că majoritatea persoanelor au încercat cel puţin o dată să elimine o adicţie, dar nu au reuşit (38.21%), iar 6.55% au reuşit dar, au înlocuit comportamentul cu o altă adicţie. O parte semnificativă dintre repondenţi au reuşit să renunţe la cel puţin o adicţie (32.53%), iar 9.86% îşi doresc asta, dar nu au încercat până în momentul de faţă. Pe de altă parte, există şi persoane care nu au încercat niciodată să elimine un comportament de care sunt dependente, dar nici nu îşi doresc acest lucru.
Dintre persoanele care au intenţionat să elimine sau au eliminat o adicţie, peste jumătate nu au apelat şi nici nu ar dori să recurgă la ajutor specializat (53.69%). O treime (33.07%), din contră, deşi nu au încercat, ar dori să apeleze la ajutor specializat pentru a renunţa la o adicţie. Aproximativ 13% susţin că au beneficiat de ajutor specializat pentru a renunţa la o dependenţă: 6.01% consideră că suportul nu i-au ajutat pentru a depăşi adicţia, iar 7.24% declară că au fost ajutaţi să renunţe la un comportament nedorit.
Peste trei sferturi dintre respondenţi (78.2%) susţin că în România nu există tratament suficient pentru tratarea dependenţelor şi doar 21.8% susţin că există tratament suficient. Cei mai mulţi îşi doresc un tratament adecvat în privinţa dependenţei faţă de alcool, tutun şi droguri uşoare.
Care sunt cele mai nocive dependenţe?
Cele mai nocive dependenţe sunt considerate a fi cele chimice şi farmaceutice: alcool, droguri, tutun, sedative, somnifere etc. (87.71%). Mai puţini sunt cei care sunt de părere că adicţiile non-chimice precum cele care implică jocurile de noroc, sexul, dragostea, munca, Internetul sau shoppingul, sunt mai
dăunătoare decât celelalte categorii (8.08%). Adicţiile alimentare sunt considerate a fi nocive de către 4.2% dintre participanţii cercetării.
Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 1-31 martie 2013, la nivel naţional, pe un eşantion de 10.170 respondenţi, utilizatori ai platformei iVox.ro.
Citeste mai mult
Ascunde
10 Mai 2013
articol pe economica.net
Sondaj iVox.ro: Majoritatea românilor au o dependenţă. 40% au vrut să se lase dar au eşuat
Aproape 70% dintre românii intervievaţi în cadrul cercetării iVox.ro au sau au avut o dependenţă. În jur de 40% dintre cei intervievaţi au încercat cel puţin o dată să elimine o adicţie, dar nu au reușit, iar 6.55% dintre cei întrebaţi au reușit dar au înlocuit dependenţa cu o altă adicție.
69.3% dintre românii intervievaţi în cadrul unui sondaj iVox.ro s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă, arată studiul ”Adicțiile la români”.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 1-31 martie 2013, la nivel național, pe un eșantion de 10.170 respondenți, pe platforma iVox.ro.
Cele mai întâlnite dependenţe în cadrul eşantionului pe care s-a făcut cercetarea
Peste o treime din populația studiată (34.66%) recunoaște că are o problemă de dependență față de tutun.
Adicția față de Internet sau computer este aproape la fel de frecvent întâlnită ca și dependența față de fumat (31.82%), iar aproape o cincime din eșantion (17.92%) se declară dependentă de vizionarea programelor TV (seriale/ filme/ show-uri etc.), arată studiul iVox.ro.
Peste 66% dintre cei intervievaţi susţin că respectivele comportamente adictive le afectează viața.
Ce ravagii produc adicţiile. Iată ce spun cei intervievaţi
Dependenţele afectează în primul rând calitatea vieții celor care se confruntă cu ele, apoi îi afectează psihic şi fizic pe cei implicaţi.
Dependențele afectează oamenii și pe plan social și al relațiilor (37.06%) dar și performanța acestora, în general (24.45%). Mai mult de o treime din respondenți (38.5%) susţin că dependenţele lor îi afectează pe cei din jur, în vreme ce 39.27% sunt de părere contrarie.
Cât de mult îşi doresc românii să scape de dependenţe
Studiul arată că aproape 40% dintre cei intervievaţi au încercat cel puțin o dată să elimine o adicție, dar nu au reușit iar 6.55% au reușit dar au înlocuit comportamentul adictiv cu o altă dependenţă.
Peste 32% dintre repondenți au reușit să renunțe la cel puţin o adicţie, în timp ce 9.86% îşi doresc să renunţe, dar nu s-au mobilizat până acum.
Dintre persoanele intervievate care au intenționat să se vindece de o adicţie sau chiar s-au vindecat, peste jumătate nu au apelat și nici nu ar dori să recurgă la ajutor specializat (53.69%).
Aproximativ 13% dintre cei intervievaţi susțin că au beneficiat de ajutor specializat ca să renunțe la o dependență iar 6.01% dintre cei chestionaţi spun că suportul specializat nu i-au ajutat.
Citeste mai mult
Ascunde
10 Mai 2013
articol pe realitatea.net
Ce dependenţe au românii: Jocurile de noroc, sexul, dragostea, munca, Internetul sau shoppingul
69.3% dintre români s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă. Peste o treime din populația studiată (34.66%) recunoaște că are o problemă de dependență față de tutun.
Adicția față de Internet sau computer este aproape la fel de frecvent întâlnită ca și dependența față de fumat (31.82%), iar pentru o aproape o cincime din eșantion (17.92%) vizionarea programelor TV (seriale/ filme/ show-uri etc.) reprezintă o adicție, arată studiul ”Adicțiile la români”, desfășurat pe platfoma iVox.ro în luna martie 2013.
Întrebaţi dacă îi afectează comportamentul sau comportamentele de care sunt dependenţi, două treimi (66.5%) susţin că respectivele comportamente le afectează viața. Dependențele îi afectează pe respondenți pe mai multe planuri, dar în special dăunează calității vieții în general (52.1%), apoi, 43.38% susţin că îi afectează atât din punct de vedere psihic (43.38%) cât și fizic (43.09%).
Avem grijă de cei din jur?
Dependențele afectează oamenii și pe planul social și al relațiilor (37.06%) dar și a performanței în general (24.45%). Mai mult de o treime din respondenți (38.5%) susţin că dependenţele lor îi afectează pe cei din jur, iar, 39.27% sunt de părere contrarie.
Cum se confruntă românii cu adicţiile?
Studiul arată că majoritatea persoanelor au încercat cel puțin o dată să elimine o adicție, dar nu au reușit (38.21%), iar 6.55% au reușit dar, au înlocuit comportamentul cu o altă adicție. O parte semnificativă dintre repondenți au reușit să renunțe la cel puţin o adicţie (32.53%), iar 9.86% îşi doresc asta, dar nu au încercat până în momentul de faţă. Pe de altă parte, există și persoane care nu au încercat niciodată să elimine un comportament de care sunt dependente, dar nici nu își doresc acest lucru.
Dintre persoanele care au intenționat să elimine sau au eliminat o adicție peste jumătate nu au apelat și nici nu ar dori să recurgă la ajutor specializat (53.69%). O treime (33.07%), din contră, deși nu au încercat, ar dori să apeleze la ajutor specializat pentru a renunța la o adicție. Aproximativ 13% susțin că au beneficiat de ajutor specializat pentru a renunța la o dependență: 6.01% consideră că suportul nu i-au ajutat pentru a depăși adicția, iar 7.24% declară că au fost ajutați să renunțe la un comportament nedorit. Peste trei sferturi dintre respondenţi (78.2%) susţin că în România nu există tratament suficient pentru tratarea dependenţelor şi doar 21.8% susţin că există tratament suficient.
Cei mai mulţi dorindu-şi un tratament adecvat în privinţa dependenţei faţă de alcool, tutun şi droguri uşoare.
Care sunt cele mai nocive dependenţe?
Cele mai nocive dependențe sunt considerate a fi cele chimice și farmaceutice: alcool, droguri, tutun, sedative, somnifere etc. (87.71%). Mai puțini sunt cei care sunt de părere că adicțiile non-chimice precum cele care implică jocurile de noroc, sexul, dragostea, munca, Internetul sau shoppingul, sunt mai dăunătoare decât celelalte categorii (8.08%). Adicțiile alimentare sunt considerate a fi nocive de către 4.2%
dintre participanții cercetării.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 1-31 martie 2013, la nivel național, pe un eșantion de 10.170 respondenți, utilizatori ai platformei iVox.ro. Ivox.ro este o platformă de cercetare online dezvoltată de agenția clujeană MindMagnet, care își propune să răspunda atât nevoilor companiilor de a-și cunoaște mai îndeaproape potențialii clienți și dorințele acestora, cât și nevoilor publicului de a-și face auzită și ascultată opinia vis-a-vis de diferite aspecte ale vieții.
Citeste mai mult
Ascunde
10 Mai 2013
articol pe oradetimis.oradestiri.ro
STUDIU: Peste două treimi dintre români se confruntă cu cel puţin o dependenţă
Un studiu desfăşurat de platforma iVox.ro, în perioada 1-31 martie 2013, relevă că 69.3% dintre români s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă. Cele mai frecvente sunt dependenţa de tutun, de Internet şi de vizionarea programelor TV.
69.3% dintre români s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă. Peste o treime din populaţia studiată (34.66%) recunoaşte că are o problemă de dependenţă faţă de tutun. Adicţia faţă de Internet sau computer este aproape la fel de frecvent întâlnită ca şi dependenţa faţă de fumat (31.82%), iar pentru o aproape o cincime din eşantion (17.92%) vizionarea programelor TV (seriale/ filme/ show-uri etc.) reprezintă o adicţie, arată studiul “Adicţiile la români”, desfăşurat pe platfoma iVox.ro în luna martie 2013.
Întrebaţi dacă îi afectează comportamentul sau comportamentele de care sunt dependenţi, două treimi (66.5%) susţin că respectivele comportamente le afectează viaţa. Dependenţele îi afectează pe respondenţi pe mai multe planuri, dar în special dăunează calităţii vieţii în general (52.1%), apoi, 43.38% susţin că îi afectează atât din punct de vedere psihic (43.38%) cât şi fizic (43.09%).
Avem grijă de cei din jur?
Dependenţele afectează oamenii şi pe planul social şi al relaţiilor (37.06%) dar şi a performanţei în general (24.45%). Mai mult de o treime din respondenţi (38.5%) susţin că dependenţele lor îi afectează pe cei din jur, iar, 39.27% sunt de părere contrarie.
Cum se confruntă românii cu adicţiile?
Studiul arată că majoritatea persoanelor au încercat cel puţin o dată să elimine o adicţie, dar nu au reuşit (38.21%), iar 6.55% au reuşit dar, au înlocuit comportamentul cu o altă adicţie. O parte semnificativă dintre repondenţi au reuşit să renunţe la cel puţin o adicţie (32.53%), iar 9.86% îşi doresc asta, dar nu au încercat până în momentul de faţă. Pe de altă parte, există şi persoane care nu au încercat niciodată să elimine un comportament de care sunt dependente, dar nici nu îşi doresc acest lucru.
Dintre persoanele care au intenţionat să elimine sau au eliminat o adicţie, peste jumătate nu au apelat şi nici nu ar dori să recurgă la ajutor specializat (53.69%). O treime (33.07%), din contră, deşi nu au încercat, ar dori să apeleze la ajutor specializat pentru a renunţa la o adicţie. Aproximativ 13% susţin că au beneficiat de ajutor specializat pentru a renunţa la o dependenţă: 6.01% consideră că suportul nu i-au ajutat pentru a depăşi adicţia, iar 7.24% declară că au fost ajutaţi să renunţe la un comportament nedorit.
Peste trei sferturi dintre respondenţi (78.2%) susţin că în România nu există tratament suficient pentru tratarea dependenţelor şi doar 21.8% susţin că există tratament suficient. Cei mai mulţi îşi doresc un tratament adecvat în privinţa dependenţei faţă de alcool, tutun şi droguri uşoare.
Citeste mai mult
Ascunde
10 Mai 2013
articol pe radio.bzi.ro
DEPENDENTELE ROMANILOR: Jocurile de noroc, sexul, dragostea, munca, Internetul sau shoppingul
Traim intr-o lume ce se dezvolta continuu, o lume ce ne ofera totul avand posibilitatea de a alege dintr-o multitudine de servicii, oferte care de care mai tentante si uneori, chiar periculoase.
Studiile realizate de cercetatori arata ca 69.3% dintre romani s-au confruntat sau se confrunta cu cel putin o dependenta. Peste o treime din populatia studiata (34.66%) recunoaste ca are o problema de dependenta fata de tutun.
Adictia fata de Internet sau computer este aproape la fel de frecvent intalnita ca si dependenta fata de fumat (31.82%), iar pentru o aproape o cincime din esantion (17.92%) vizionarea programelor TV (seriale/ filme/ show-uri etc.) reprezinta o adictie, arata studiul ”Adictiile la romani”, desfasurat pe platfoma iVox.ro in luna martie 2013.
Intrebati daca ii afecteaza comportamentul sau comportamentele de care sunt dependenti, doua treimi (66.5%) sustin ca respectivele comportamente le afecteaza viata. Dependentele ii afecteaza pe respondenti pe mai multe planuri, dar in special dauneaza calitatii vietii in general (52.1%), apoi, 43.38% sustin ca ii afecteaza atat din punct de vedere psihic (43.38%) cat si fizic (43.09%).
Dependentele afecteaza oamenii si pe planul social si al relatiilor (37.06%) dar si a performantei in general (24.45%). Mai mult de o treime din respondenti (38.5%) sustin ca dependentele lor ii afecteaza pe cei din jur, iar, 39.27% sunt de parere contrarie.
Cum se confrunta romanii cu adictiile?
Studiul arata ca majoritatea persoanelor au incercat cel putin o data sa elimine o adictie, dar nu au reusit (38.21%), iar 6.55% au reusit dar, au inlocuit comportamentul cu o alta adictie. O parte semnificativa dintre repondenti au reusit sa renunte la cel putin o adictie (32.53%), iar 9.86% isi doresc asta, dar nu au incercat pana in momentul de fata. Pe de alta parte, exista si persoane care nu au incercat niciodata sa elimine un comportament de care sunt dependente, dar nici nu isi doresc acest lucru.
Dintre persoanele care au intentionat sa elimine sau au eliminat o adictie peste jumatate nu au apelat si nici nu ar dori sa recurga la ajutor specializat (53.69%). O treime (33.07%), din contra, desi nu au incercat, ar dori sa apeleze la ajutor specializat pentru a renunta la o adictie. Aproximativ 13% sustin ca au beneficiat de ajutor specializat pentru a renunta la o dependenta: 6.01% considera ca suportul nu i-au ajutat pentru a depasi adictia, iar 7.24% declara ca au fost ajutati sa renunte la un comportament nedorit. Peste trei sferturi dintre respondenti (78.2%) sustin ca in Romania nu exista tratament suficient pentru tratarea dependentelor si doar 21.8% sustin ca exista tratament suficient.
Cei mai multi dorindu-si un tratament adecvat in privinta dependentei fata de alcool, tutun si droguri usoare.
Care sunt cele mai nocive dependente?
Cele mai nocive dependente sunt considerate a fi cele chimice si farmaceutice: alcool, droguri, tutun, sedative, somnifere etc. (87.71%). Mai putini sunt cei care sunt de parere ca adictiile non-chimice precum cele care implica jocurile de noroc, sexul, dragostea, munca, Internetul sau shoppingul, sunt mai daunatoare decat celelalte categorii (8.08%). Adictiile alimentare sunt considerate a fi nocive de catre 4.2%
dintre participantii cercetarii.
Citeste mai mult
Ascunde
10 Mai 2013
articol pe news.portal-start.com
STUDIU: Dependenţele ne conduc viaţa. Vezi la ce nu pot renunţa românii.
69.3% dintre români s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă. Peste o treime din populaţia studiată (34.66%) recunoaşte că are o problemă de dependenţă faţă de tutun. Adicţia faţă de Internet sau computer este aproape la fel de frecvent întâlnită ca şi dependenţa faţă de fumat (31.82%), iar pentru o aproape o cincime din eşantion (17.92%) vizionarea programelor TV (seriale/ filme/ show-uri etc.) reprezintă o adicţie, arată studiul "Adicţiile la români", desfăşurat pe platfoma iVox.ro în luna martie 2013.
Întrebaţi dacă îi afectează comportamentul sau comportamentele de care sunt dependenţi, două treimi (66.5%) susţin că respectivele comportamente le afectează viaţa. Dependenţele îi afectează pe respondenţi pe mai multe planuri, dar în special dăunează calităţii vieţii în general (52.1%), apoi, 43.38% susţin că îi afectează atât din punct de vedere psihic (43.38%) cât şi fizic (43.09%).
Avem grijă de cei din jur?
Dependenţele afectează oamenii şi pe planul social şi al relaţiilor (37.06%) dar şi a performanţei în general (24.45%). Mai mult de o treime din respondenţi (38.5%) susţin că dependenţele lor îi afectează pe cei din jur, iar, 39.27% sunt de părere contrarie.
Cum se confruntă românii cu adicţiile?
Studiul arată că majoritatea persoanelor au încercat cel puţin o dată să elimine o adicţie, dar nu au reuşit (38.21%), iar 6.55% au reuşit dar, au înlocuit comportamentul cu o altă adicţie. O parte semnificativă dintre repondenţi au reuşit să renunţe la cel puţin o adicţie (32.53%), iar 9.86% îşi doresc asta, dar nu au încercat până în momentul de faţă. Pe de altă parte, există şi persoane care nu au încercat niciodată să elimine un comportament de care sunt dependente, dar nici nu îşi doresc acest lucru.
Dintre persoanele care au intenţionat să elimine sau au eliminat o adicţie, peste jumătate nu au apelat şi nici nu ar dori să recurgă la ajutor specializat (53.69%). O treime (33.07%), din contră, deşi nu au încercat, ar dori să apeleze la ajutor specializat pentru a renunţa la o adicţie. Aproximativ 13% susţin că au beneficiat de ajutor specializat pentru a renunţa la o dependenţă: 6.01% consideră că suportul nu i-au ajutat pentru a depăşi adicţia, iar 7.24% declară că au fost ajutaţi să renunţe la un comportament nedorit.
Peste trei sferturi dintre respondenţi (78.2%) susţin că în România nu există tratament suficient pentru tratarea dependenţelor şi doar 21.8% susţin că există tratament suficient. Cei mai mulţi îşi doresc un tratament adecvat în privinţa dependenţei faţă de alcool, tutun şi droguri uşoare.
Care sunt cele mai nocive dependenţe?
Cele mai nocive dependenţe sunt considerate a fi cele chimice şi farmaceutice: alcool, droguri, tutun, sedative, somnifere etc. (87.71%). Mai puţini sunt cei care sunt de părere că adicţiile non-chimice precum cele care implică jocurile de noroc, sexul, dragostea, munca, Internetul sau shoppingul, sunt mai
dăunătoare decât celelalte categorii (8.08%). Adicţiile alimentare sunt considerate a fi nocive de către 4.2% dintre participanţii cercetării.
Cercetarea s-a desfăşurat în perioada 1-31 martie 2013, la nivel naţional, pe un eşantion de 10.170 respondenţi, utilizatori ai platformei iVox.ro.
Citeste mai mult
Ascunde
10 Mai 2013
articol pe comunipedia.ro
Românii şi dependenţele
69.3% dintre români s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă, se arată în studiul “Adicțiile la români”, desfășurat pe platfoma iVox.ro, în luna martie, la nivel naţional, pe un eșantion de 10.170 respondenți.
Peste o treime din populația studiată (34.66%) recunoaște că are o problemă de dependență față de tutun, adicția față de Internet sau computer este aproape la fel de frecvent întâlnită ca și dependența față de fumat (31.82%), iar pentru o aproape o cincime din eșantion (17.92%) vizionarea programelor TV (seriale/ filme/ show-uri etc.) reprezintă o adicție.
Întrebaţi dacă îi afectează comportamentul sau comportamentele de care sunt dependenţi, două treimi (66.5%) susţin că respectivele comportamente le afectează viața. Dependențele îi afectează pe respondenți pe mai multe planuri, dar în special dăunează calității vieții în general (52.1%), apoi, 43.38% susţin că îi afectează atât din punct de vedere psihic (43.38%) cât și fizic (43.09%).
Dependențele afectează oamenii și pe planul social și al relațiilor (37.06%) dar și a performanței în general (24.45%). Mai mult de o treime din respondenți (38.5%) susţin că dependenţele lor îi afectează pe cei din jur, iar, 39.27% sunt de părere contrarie.
Studiul arată că majoritatea persoanelor au încercat cel puțin o dată să elimine o adicție, dar nu au reușit (38.21%), iar 6.55% au reușit dar, au înlocuit comportamentul cu o altă adicție.
O parte semnificativă dintre respondenți au reușit să renunțe la cel puţin o adicţie (32.53%), iar 9.86% îşi doresc asta, dar nu au încercat până în momentul de faţă. Pe de altă parte, există și persoane care nu au încercat niciodată să elimine un comportament de care sunt dependente, dar nici nu își doresc acest lucru.
Dintre persoanele care au intenționat să elimine sau au eliminat o adicție peste jumătate nu au apelat și nici nu ar dori să recurgă la ajutor specializat (53.69%). O treime (33.07%), din contră, deși nu au încercat, ar dori să apeleze la ajutor specializat pentru a renunța la o adicție. Aproximativ 13% susțin că au beneficiat de ajutor specializat pentru a renunța la o dependență: 6.01% consideră că suportul nu i-au ajutat pentru a depăși adicția, iar 7.24% declară că au fost ajutați să renunțe la un comportament nedorit.
Peste trei sferturi dintre respondenţi (78.2%) susţin că în România nu există tratament suficient pentru tratarea dependenţelor şi doar 21.8% susţin că există tratament suficient.
Cele mai nocive dependențe sunt considerate a fi cele chimice și farmaceutice: alcool, droguri, tutun, sedative, somnifere etc. (87.71%). Mai puțini sunt cei care sunt de părere că adicțiile non-chimice precum cele care implică jocurile de noroc, sexul, dragostea, munca, Internetul sau shoppingul, sunt mai dăunătoare decât celelalte categorii (8.08%). Adicțiile alimentare sunt considerate a fi nocive de către 4.2% dintre participanții cercetării.
iVox.ro este o platformă de cercetare online dezvoltată de agenția clujeană MindMagnet, care își propune să răspundă atât nevoilor companiilor de a-și cunoaște mai îndeaproape potențialii clienți și dorințele acestora, cât și nevoilor publicului de a-și face auzită și ascultată opinia vis-a-vis de diferite aspecte ale vieții.
Citeste mai mult
Ascunde
6 Mai 2013
articol pe agerpres.ro
Current economic situation can only be overcome by work, say 80 pct of Romanians
Over 80 percent of the Romanians believe that the current economic situation can be overcome by work only, with nearly half of them saying their main motivation for coming to work is the financial reward, while a third insists they work out of passion only, says a release sent by Rogalski Grigoriu Public Relations to AGERPRES.
Most Romanians (62.3 percent) think the public sector employees work less than the private sector ones.
The most important feature of an 'ideal' job is 'the fair financial reward as compared to the value of the work done', with 82.64 percent saying it. Social and professional recognition comes second (50.68 percent), next comes the atmosphere among the work fellows (39.1 percent) and the respect for the right to a private life (26.61 percent).
When asked whether they see themselves as hard-working, the Romanians answered they see themselves "as a hard-working (55.4 percent) rather than lazy (44.6 percent) people' and said "the Germans (44.5 pct), the Japanese (35.12 pct) and the Chinese (13.42 pct) are among the hardest-working peoples'.
As for the chief-to-employee relationship, the respondents said the communication between the employer and the worker is very important to maintaining a positive working atmosphere (98.6 pct).
"The Romanians do not have a positive perception of the employers, with 68.9 percent of the polled saying the employers are not models to follow when it comes to the respect for work", the survey shows.
The survey on The Romanians' Attitude Towards Work was conducted over April 25-29 on a sample of 5,887 respondents aged over 18, from the urban area and users of the iVox.ro platform.AGERPRES
Citeste mai mult
Ascunde
2 Mai 2013
articol pe stiri.rol.ro
ZIUA MUNCII. Cei mai multi romani merg la serviciu pentru salariu
Un studiu de ZIUA MUNCII arata ca aproape jumatate dintre romani (44,5 la suta) declara ca vin la serviciu pentru salariul lunar, in timp ce 32 la suta spun ca muncesc din pasiune, care mai arata ca patronii nu sunt priviti ca modele de urmat in spiritul respectului fata de munca.
Un studiu online realizat la cererea Rogalski Grigoriu Public Relations in preajma zilei de 1 Mai, pentru a cerceta atitudinea romanilor fata de munca si angajatori, a scos la iveala faptul ca 80,6 la suta dintre romani sunt convinsi ca actuala situatie economica poate fi depasita doar prin munca.
Romanii se considera mai degraba un popor harnic (55,4 la suta) decat lenes (44,6 la suta). Ca modele de urmat, acestia cred ca germanii (44,5 la suta), japonezii (35,12 la suta) si chinezii (13,42 la suta) sunt printre cele mai muncitoare popoare.
Intrebati despre relatia dintre mediul privat si sectorul public, cei mai multi romani (peste 62 la suta) considera ca angajatii de la stat muncesc mai putin decat cei din sectorul privat, in timp ce 29 la suta sunt de parere ca toti romanii muncesc la fel de mult. Doar 8,5 la suta dintre romani sunt de parere ca angajatii de la stat muncesc mai mult decat cei de la privat.
Unul din trei romani (31,8 la suta) munceste ore suplimentare cel putin o data pe saptamana, in timp ce 17,8 la suta dintre acestia petrec un weekend la birou o data pe luna, iar 12 la suta se duc in weekend la birou o data pe trimestru. Doar 8 la suta dintre romani nu se abat de la orarul de munca stabilit cu angajatorul.
Desi lucreaza ore suplimentare, doar 12,8 la suta dintre romani declara ca sunt intotdeauna platiti corespunzator pentru acestea, in timp ce 21,8 la suta sunt remunerati ocazional pentru timpul petrecut peste program la locul de munca. Unul din trei romani, pe de alta parte, lucreaza ore suplimentare fara a fi platit corespunzator.
Romanii nu au o perceptie pozitiva despre patroni, 68,9 la suta dintre respondenti spunand ca acestia din urma nu sunt modele de urmat in spiritul respectului fata de munca.
ZIUA MUNCII - cum o sarbatoriti?
Data fiind apropierea sarbatorii de 1 Mai, participantii la sondaj au fost intrebati care considera ca ar fi cea mai potrivita metoda de a sarbatori Ziua Internationala a Muncii. Peste jumatate dintre acestia au declarat ca aceasta trebuie celebrata prin repaus (61,5 la suta), in timp ce un procent important, 21,8 la suta, considera ca ziua de 1 Mai ar trebui sarbatorita prin munca in folosul comunitatii. Cu toate acestea, peste jumatate dintre romani declara ca nu au facut niciodata munca in folosul comunitatii, in timp ce 7,6 la suta sunt total impotriva ideii de munca in folosul comunitatii.
Sondajul "Atitudinea romanilor fata de munca" a fost realizat in perioada 25 - 29 aprilie pe un esantion de 5.887 respondenti, cu varste de peste 18 ani, din mediul urban, utilizatori ai platformei de cercetare iVox.ro.
Citeste mai mult
Ascunde
2 Mai 2013
articol pe monitorulsv.ro
Cei mai mulţi români merg la serviciu pentru salariu, 32 la sută spun că o fac din pasiune
Aproape jumătate dintre români (44,5 la sută) declară că vin la serviciu pentru salariul lunar, în timp ce 32 la sută spun că muncesc din pasiune, potrivit unui studiu remis MEDIAFAX, care mai arată că patronii nu sunt priviţi ca modele de urmat în spiritul respectului faţă de muncă.
Un studiu online realizat la cererea Rogalski Grigoriu Public Relations în preajma zilei de 1 Mai, pentru a cerceta atitudinea românilor faţă de muncă şi angajatori, a scos la iveală faptul că 80,6 la sută dintre români sunt convinşi că actuala situaţie economică poate fi depăşită doar prin muncă.
Românii se consideră mai degrabă un popor harnic (55,4 la sută) decât leneş (44,6 la sută). Ca modele de urmat, aceştia cred că germanii (44,5 la sută), japonezii (35,12 la sută) şi chinezii (13,42 la sută) sunt printre cele mai muncitoare popoare.
Întrebaţi despre relaţia dintre mediul privat şi sectorul public, cei mai mulţi români (peste 62 la sută) consideră că angajaţii de la stat muncesc mai puţin decât cei din sectorul privat, în timp ce 29 la sută sunt de părere că toţi românii muncesc la fel de mult. Doar 8,5 la sută dintre români sunt de părere că angajaţii de la stat muncesc mai mult decât cei de la privat.
Unul din trei români (31,8 la sută) munceşte ore suplimentare cel puţin o dată pe săptămână, în timp ce 17,8 la sută dintre aceştia petrec un weekend la birou o dată pe lună, iar 12 la sută se duc în weekend la birou o dată pe trimestru. Doar 8 la sută dintre români nu se abat de la orarul de muncă stabilit cu angajatorul.
Deşi lucrează ore suplimentare, doar 12,8 la sută dintre români declară că sunt întotdeauna plătiţi corespunzător pentru acestea, în timp ce 21,8 la sută sunt remuneraţi ocazional pentru timpul petrecut peste program la locul de muncă. Unul din trei români, pe de altă parte, lucrează ore suplimentare fără a fi plătit corespunzător.
Românii nu au o percepţie pozitivă despre patroni, 68,9 la sută dintre respondenţi spunând că aceştia din urmă nu sunt modele de urmat în spiritul respectului faţă de muncă.
Dată fiind apropierea sărbătorii de 1 Mai, participanţii la sondaj au fost întrebaţi care consideră că ar fi cea mai potrivită metodă de a sărbători Ziua Internaţională a Muncii. Peste jumătate dintre aceştia au declarat că aceasta trebuie celebrată prin repaus (61,5 la sută), în timp ce un procent important, 21,8 la sută, consideră că ziua de 1 Mai ar trebui sărbătorită prin muncă în folosul comunităţii. Cu toate acestea, peste jumătate dintre români declară că nu au făcut niciodată muncă în folosul comunităţii, în timp ce 7,6 la sută sunt total împotriva ideii de muncă în folosul comunităţii.
Sondajul "Atitudinea românilor fată de muncă" a fost realizat în perioada 25 - 29 aprilie pe un eşantion de 5.887 respondenţi, cu vârste de peste 18 ani, din mediul urban, utilizatori ai platformei de cercetare iVox.ro.
Citeste mai mult
Ascunde
2 Mai 2013
articol pe bestworker.ro
Studiu iVox.ro: peste 80% dintre respondenţi cred că munca ne va scoate din criză
Potrivit celui mai recent sondaj realizat pe utilizatorii platformei iVox.ro, peste 80% dintre respondenţi cred că munca ne va scoate din criză. Tot în proporţie majoritară, de peste 60%, respondenţii cred că 1 Mai ar trebui sărbătorită printr-o zi liberă şi odihnă.
Sondajul se numeşte “Atitudinea românilor fată de muncă” şi s-a desfăşurat în perioada 25 – 29 aprilie 2013 pe un eşantion de 5.887 de respondenţi, de peste 18 ani din mediul urban, utilizatori ai platformei iVox.ro, la comanda Rogalski Grigoriu Public Relations.
Prin muncă ieşim din criză
Peste 80% dintre respondenţi cred că putem ieşi din criză prin muncă.
Salariul îi motivează pe cei mai mulţi dintre respondenţi să meargă la muncă, arată cercetarea.
Cum sărbăresc românii 1 Mai
Peste 60% dintre respondenţi cred că ziua de 1 Mai ar trebui sărbătorită printr-o zi liberă. Doar 7% dintre respondenţi cred ca 1 Mai ar trebui sărbătorită prin muncă.
Cum văd internauţii locul de muncă ideal
Peste 82% dintre respondenţi cred că locul de muncă ideal oferă un salariu corect în raport cu volumul de muncă prestat.
Ce părere au internauţii despre munca peste program
Peste 30% dintre românii intervievaţi spun că nu sunt niciodată remuneraţi pentru orele suplimentare efectuate.
Aproape 22% dintre respondenţi au spus că doar uneori sunt recompensaţi pentru că fac muncă peste program.
Cei mai mulţi dintre cei intervievaţi, în jur de 32%, spun că o zi pe săptămână muncesc în afara orelor de program.
Simţul civic la români
Peste 55% dintre intervievaţi nu au făcut niciodată muncă în folosul comunităţii, în timp ce mai puţin de 22% dintre respondenţi spun că doar o dată pe an muncesc în folosul comunităţii.
Peste 55% dintre respondenţi cred că poporul român e mai curând harnic decât leneş.
Majoritatea respondenţilor au absolvit studii superioare, sunt salariaţi în mediul privat şi activează în comerţ şi marketing, potrivit cercetării.
Citeste mai mult
Ascunde
1 Mai 2013
articol pe dailybusiness.ro
Ziua Muncii, marcata prin odihna. Cum a pierdut 1 Mai fastul de altadata
Munca este singurul mod de a iesi din actualul impas economic, cu asta suntem toti de acord. Insa convingerea majoritatii romanilor este ca sarbatoarea muncii nu trebuie marcata prin munca, nici macar daca ea este in folosul comunitatii, atat timp cat orele suplimentare neplatite sunt deja un fenomen de masa. Vezi cum si-a pierdut 1 Mai statutul, devenind, in 20 de ani de capitalism, doar o zi libera.
80,6% dintre romani considera ca doar prin munca si efort Romania poate iesi din criza economica, arata un studiu realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations pe platfoma de cercetare Ivox.ro. Cu toate acestea, 3 din 5 romani spun ca 1 Mai trebuie sarbatorit prin repaos si odihna.
In ceea ce priveste principala motivatie fata de munca, aproape jumatate dintre romani (44,5%) declara ca vin la serviciu pentru salariul lunar, in timp ce 32% spun ca muncesc din pasiune.
La studiu au participat peste 5.800 de respondenti cu varsta de peste 18 ani.
Data fiind apropierea sarbatorii de 1 Mai, participantii la sondaj au fost intrebati care considera ca ar fi cea mai potrivita metoda de a sarbatori Ziua Internationala a Muncii.
Peste jumatate dintre acestia au declarat ca aceasta trebuie celebrata prin repaos (61,5%), in timp ce un procent important, 21,8%, considera ca ziua de 1 Mai ar trebui sarbatorita prin munca in folosul comunitatii.
Cu toate acestea, peste jumatate dintre romani declara ca nu au facut niciodata munca in folosul comunitatii, in timp ce 7,6% sunt total impotriva ideei de munca in folosul comunitatii.
Ne consideram harnici
Romanii se considera mai degraba un popor harnic (55,4%) decat lenes (44,6%). Ca modele de urmat, acestia cred ca germanii (44,5%), japonezii (35,12%) si chinezii (13,42%) sunt printre cele mai muncitoare popoare.
“Desi ne plac modele cum sunt germanii sau japonezii, suntem departe de disciplina si responsabilitatea acestora fata de munca, asa ca nu ne ramane decat sa admiram alte popoare pentru calitatile lor,” precizeaza Eliza Rogalski, founding partner Rogalski Grigoriu Public Relations.
Intrebati despre relatia dintre mediul privat si sectorul public, cei mai multi romani (peste 62%) considera ca angajatii de la stat muncesc mai putin decat cei din sectorul privat, in timp ce 29% sunt de parere ca toti romanii muncesc la fel de mult.
Doar 8,5% dintre romani sunt de parere ca angajatii de la stat muncesc mai mult decat cei de la privat.
Problema orelor suplimentare neplatite
Unul din trei romani munceste ore suplimentare cel putin o data pe saptamana (31,8%), in timp ce 17,8% dintre acestia petrec un weekend la birou o data pe luna, iar 12% se duc in weekend la birou o data pe trimestru. Doar 8% dintre romani nu se abat de la orarul de munca stabilit cu angajatorul.
Desi lucreaza ore suplimentare, doar 12,8% dintre romani declara ca sunt intotdeauna platiti corespunzator pentru acestea, in timp ce 21,8% sunt remunerati ocazional pentru timpul petrecut peste program la locul de munca. Unul din trei romani, pe de alta parte, lucreaza ore suplimentare fara a fi platit corespunzator.
“Dupa mai bine de 20 de ani de capitalism, Romania este inca departe de a fi creat o atitudine capitalista fata de munca. Chiar daca declara ca munca este singurul mod de a iesi din actualul impas economic, convingerea majoritatii este ca sarbatoarea muncii nu trebuie marcata prin munca, nici macar daca ea este in folosul comunitatii, cata vreme munca peste program neplatita este aproape un fenomen de masa”, spune Eliza Rogalski.
Nici relatia sef-angajat nu prea a evoluat
In ceea ce priveste relatia sef-angajat, romanii sunt de parere, intr-o masura covarsitoare, ca, pentru a mentine o atmosfera pozitiva la locul de munca, este foarte importanta comunicarea angajator-angajat (98,6%).
Sedintele sunt inca cel mai utilizat instrument de comunicare dintre sefi si angajati (48,2%), urmate la mare distanta de newsletterele interne (17,5%) si evenimentele organizate in cadrul companiei (15,25%)
Romanii nu au o perceptie pozitiva despre patroni, 68,9% dintre respondenti spunand ca acestia din urma nu sunt modele de urmat in spiritul respectului fata de munca.
Nici gradul de penetrare a celei mai mari retele de socializare din lume nu pare sa fi schimbat prea mult “atmosfera” de la locul de munca. Potrivit unui sondaj realizat de site-ul de recrutare BestJobs.ro, 57% dintre participanti au marturisit ca nu vor sa isi adauge superiorul direct pe Facebook, deoarece vor sa isi separe complet viata personala de locul de munca. 9% dintre acestia au declarat ca nu obisnuiesc sa isi adauge nici macar colegii de serviciu.
1 Mai inseamna iarba verde, mici si bugete modeste
Si Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) a realizat o radiografie a atitudinii romanilor fata de munca si a modului in care acestia se raporteaza la locul de munca. De asemenea, institutul a chestionat cetatenii cu privire la alternativele pentru petrecerea zilei de 1 Mai.
Potrivit studiului IRES, la care au raspuns 1.689 de persoane de peste 18 ani, 2 din 10 romani vor pleca undeva in perioada 1 Mai - Pasti, majoritatea optand pentru a merge in tara, in vizita la rude si prieteni (54%), la munte in Romania (35%) sau la tara (34%).
41% dintre cei chestionati spun ca vor iesi la iarba verde de 1 Mai, 38% vor pregati cu aceasta ocazie mici, 52% vor face gratare.
Bugetul alocat pentru ziua de 1 Mai este unul relativ modest: unul din 3 respondenti aloca pana in 100 de lei, 27% spun ca au alocat cel mult 199 lei, 17% declara ca suma alocata este de maxim 299 lei. Doar 5% sustin ca au alocat peste 600 de lei. 8% dintre participantii la studiu nu au alocat un buget pentru 1 Mai.
Peste jumatate dintre romani (54%) obisnuiesc sa sarbatoreasca 1 Mai, iar cei mai multi dintre ei petrec aceasta zi fie acasa (39%), fie la iarba verde (39%), cu familia apropiata (54%), in compania prietenilor (25%) sau cu familia extinsa (17%).
Sarbatoream mai frumos inainte de '89
Pentru o treime dintre participantii la studiul IRES (35%) 1 Mai semnifica Ziua Muncii, dar pentru 13% aceasta zi este doar ”zi libera”, 10% spun ca este o zi obisnuita, normala, pentru 9% nu are nicio semnificatie, iar pentru 7% este o zi de odihna/relaxare.
Aproape jumatate dintre cei chestionati cred ca 1 Mai nu si-a mai pastrat, in ultimii ani, semnificatia de Zi a Muncii, iar peste jumatate cred ca 1 Mai se sarbatorea mai frumos inainte de 1989 decat in prezent.
Unul din 10 romani nu considera potrivit ca Ziua Muncii sa fie sarbatorita printr-o zi libera si peste jumatate dintre acestia cred ca aceasta zi ar trebui sarbatorita prin munca.
36% dintre se bucura, in acest an, de 3-4 zile libere in perioada 1 Mai-Pasti, 33% au intre 1 si 2 zile libere, 7% beneficiaza de 5-6 zile, iar 5% au peste 6 zile libere. Totusi, 13% dintre romani nu au, in aceasta perioada, nicio zi libera.
Mai mult de un sfert dintre cei chestionati care sunt angajati, liber profesionisti sau care au o afacere muncesc intre 9 si 11 ore zilnic, iar 12% muncesc chiar peste 11 ore. Majoritatea dintre ei insa - 55% - lucreaza intre 6 si 8 ore, iar 7% lucreaza intre 3 si 5 ore.
Citeste mai mult
Ascunde
1 Mai 2013
articol pe romanialibera.ro
REVISTA PRESEI: Românii merg la bulgari de 1 mai
Adevărul titrează, miercuri: "ROMÂNII ŞI MUNCA. Patronii sunt răi, bugetarii muncesc puţin, salariul - mai important decât pasiunea". Acestea sunt câteva din rezultatele unui sondaj despre cum se raportează românii la muncă, realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations pe platforma de cercetare Ivox.ro. Aproximativ 6.000 de oameni au răspuns întrebărilor. Peste 80% dintre ei cred că România poate ieşi din criză prin muncă, iar aproape 10% consideră că 1 Mai nu ar trebui celebrată, pentru că este o sărbătoare comunistă.
rul titrează, miercuri: "ROMÂNII ŞI MUNCA. Patronii sunt răi, bugetarii muncesc puţin, salariul - mai important decât pasiunea". Acestea sunt câteva din rezultatele unui sondaj despre cum se raportează românii la muncă, realizat de Rogalski Grigoriu Public Relations pe platforma de cercetare Ivox.ro. Aproximativ 6.000 de oameni au răspuns întrebărilor. Peste 80% dintre ei cred că România poate ieşi din criză prin muncă, iar aproape 10% consideră că 1 Mai nu ar trebui celebrată, pentru că este o sărbătoare comunistă.
Citeste mai mult
Ascunde