Ne pasă prea mult de părerile celorlalți? – Conformismul și presiunea socială

Ne pasă prea mult de părerile celorlalți?

Deseori ne ghidăm și schimbăm comportamentul după ce spun persoanele din jur sau chiar după gândul referitor la cum ar putea să ne judece dacă am acționa sau vorbi într-un anume mod. Presiunea socială de a fi în rând cu grupul, de a face parte dintr-un colectiv deseori determină oamenii să renunțe la părerile proprii în favoarea părerii majorității sau la a realiza lucruri pe care și le doresc.

Răspunsurile la întrebarea ”Îți pasă prea mult de părereile celorlalți?”, implementată pe iVox în luna iulie, arată o conștientizare a importanței pe care o acordă oamenii opiniilor persoanelor din jur. Din peste 1200 de respondenți, 40.1% au recunoscut că acordă prea mare importanță părerilor celor din jur , iar procentul este mai ridicat în cazul femeilor (43.7%) decât în cazul bărbaților (36.8%).

Tinerii până în 25 ani cu atât mai mult se lasă influențați de diverse opinii cu care intră în contact (46.8%), iar procentul celor care au răspuns afirmativ acestei întrebări scade odată cu creșterea categoriei de vârstă, ajungând ca în cazul persoanelor peste 45 ani să fie 31%.

Datele sunt interesante mai ales sub perspectiva faptului că, în general, oamenii nu realizează cât de mult se lasă într-adevăr influențați de presiunea socială și părerile celor din jur.

Presiunea grupului și conformismul



Imaginați-vă că sunteți într-un grup cu persoane pe care nu le cunoașteți, că ați primi următoarea imagine și că ar trebui să identificați care dintre cele trei segmente din dreapta are aceeași lungime ca cel de referință aflat stânga imaginii. Răspunsul corect pare atât de evident. Dar dacă tot grupul sugerează că linia B este cea care corespunde celei de referință? V-ați îndoi de propria percepție?

Un experiment realizat în 1958 de Solomon Asch arată ce influență poate avea presiunea grupului asupra noastră. În experimentul creat, doar un membru din întregul grup era un subiect real, restul membrilor făcând parte din design-ul experimentului. Aceștia erau instruiți să aleagă o variantă de răspuns greșită, iar răspusurile trebuiau exprimate cu voce tare față de restul grupului. Procedura se repeta de 18 ori cu diferite seturi de segmente.

Deși probabil considerăm că am fi ales varianta corectă de răspuns indiferent de răspunsul celorlalți, statisitic vorbind vom cădea mai degrabă în categoria celor care aleg varianta B. 75% din subiecții experimentului s-au conformat părerii grupului și au ales răspunsul greșit cel puțin o dată din cele 18 runde, iar în medie s-au conformat răspunsurilor eronate de 4 ori. Rezultatele studiului au fost replicate de mai multe ori de-a lungul anilor.

Însuși Asch și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste rezultate spunând că: ”Tendința spre conformitate în societatea de astăzi este atât de puternică încât persoane inteligente sunt dispuse să spună albului că-i negru”. Dacă într-un context unde răspunsul este atât de clar s-a întâmplat asta, cât de ușor ar fi în situații mult mai complexe, unde răspunsul este mai puțin evident, să sădești îndoială față de corectitudinea unei opinii?

De ce ne conformăm grupului?

Dar de ce există acest conformism în primul rând? Cele două motive principale sunt dorința de a fi plăcut de grup și credința că grupul este mai bine informat decât propria persoană.

De asemenea, există mai mulți predictori și factori care influențează gradul de conformism. Unul dintre aceștia este dimensiunea majorității care se opune. Cu cât grupul care se opune este mai mare cu atât crește și gradul de conformism. Pe de altă parte, prezența unui non-conformist în grup, care să susțină răspunsul corect, scade procentul celor care se conformează părerii grupului și crește încrederea în propria percepție.

Există și alți factori predictori ai conformismului. De exemplu, mai multe studii au descoperit că acesta scade odată cu vârsta și este mai ridicat în cazul persoanelor de gen feminin. Aceleași tendințe sunt confirmate și de rezultatele sondajului de pe platforma noastră.

Detalii eșantion (1211 respondenți)

Procent Opțiune
51.8% persoane de gen masculin
48.2% persoane de gen feminin
60.6% persoane cu loc de muncă
39.4% persoane fără loc de muncă
37% persoane între 26-35 ani

Dacă aveți și alte sugestii de teme care v-ar plăcea să fie discutate pe iVox.ro le așteptăm cu drag pe office@ivox.ro