Cercetarea “Percepții si atitudini privind discriminarea în România” desfășurată în perioada 27 decembrie-11 ianurie 2012 de către TNS CSOP România pentru Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării dezvăluie faptul că 49% dintre români consideră că fenomenul discriminării este foarte des şi des întâlnit în România.
Un procent și mai ridicat dintre români (59%) cred că disponibilitatea oamenilor de a oferi ajutor celor din jur s-a înrăutăţit pe fondul crizei economice din ultimul an. În cadrul aceluiaşi context, 48% afirmă că discriminarea din societate s-a înrăutăţit. În ton similar, aproape o treime din cei incluși în studiu (31%) consideră că după aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de discriminare a crescut faţă de persoanele de etnie romă şi faţă de persoanele vârstnice.
Cele mai discriminate categorii sociale, conform opiniilor respondenţilor, sunt reprezentate de persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi fizice sau psihice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele fără adăpost, orfanii şi persoanele dependente de droguri. Cu toate acestea, există cazuri în care discriminarea este identificată mai greu de respondenți. De exemplu, doar 27% dintre români nu consideră că refuzul cererii unui elev de a nu frecventa cursul de religie pentru că aparţine unui alt cult religios reprezintă un caz de discriminare.
În ceea ce privește discriminarea pe piața muncii, respondenții consideră că persoanele infectate cu HIV/bolnave de SIDA reprezintă categoria cu cele mai mici şanse în vederea găsirii unui loc de muncă în comparaţie cu persoanele neinfectate. Privind ocuparea unui loc de muncă, criteriile religie şi sex au fost considerate cele mai puţin discriminante dintre categoriile enunţate. În discuția despre gen, doar o treime din români consideră că există discriminare între un bărbat şi o femeie în România. Persoanele care au indicat existenţa discriminării între un bărbat şi o femeie au opinat că: femeile sunt discriminate la locul de muncă (58%), într-un rol de conducere (58%) , în calitate de om politic (54%) şi în gospodărie (50%).
Cercetând imaginea etniei Rrome, studiul relevă că 43% dintre persoanele intervievate au o părere proastă şi foarte proastă despre romi. Primele trei defecte asociate acestora sunt descrise de: leneşi (46%), agresivi (45%) şi necinstiţi (35%).* – procente pentru variante de răspuns multiplu – Cea mai indicată calitate a acestora a fost cea de uniți (64%).
Gândindu-se la discriminarea personală, cei mai mulți care au declarat că s-au simtit discriminați au indicat criterii de venit/statut social (13%) sau de vârstă (11%). Pentru viitor, cei mai mulți participanți la studiu sunt de părere că principala direcţie în care ar trebui să se îndrepte mai mult activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este reprezentată de: prevenirea faptelor de discriminare (36%). Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1400 de respondenți, prin aplicarea unor interviuri față în față, pe bază de chestionar.