Românii nu mai au încredere că banii lor ajung unde trebuie
Doar 7.7% dintre respondenți cred că banii virați la CNAS sunt folosiți în mod corect.
35.1% spun că nu au deloc încredere în modul în care sunt gestionați acești bani, iar 38.7% declară că au foarte puțină încredere.
Doar 1.9% spun că au „încredere mare”, iar 16.6% se situează la mijloc, având „nici multă, nici puțină încredere”.

Majoritatea românilor nu știu exact ce servicii medicale sunt decontate
Aproape 70% dintre români recunosc că nu cunosc cu exactitate ce servicii pot primi gratuit.
Această lipsă de informare creează confuzie și reduce încrederea în sistemul public.

Serviciile decontate sunt percepute ca inaccesibile și de slabă calitate
Chiar și atunci când știu că anumite servicii sunt decontate:
70.5% spun că este dificil să le acceseze, din cauza listelor de așteptare sau a refuzurilor primite.
63.1% consideră că actul medical oferit prin decontare este de slabă calitate.
59.2% declară că sunt trimiși frecvent în sistemul privat, deși plătesc contribuții lunare la stat.

Lipsa de transparență este un motiv major de frustrare
64.7% dintre respondenți spun că nu înțeleg cum sunt alocați banii colectați din contribuțiile la sănătate, iar 63.4% declară că nu știu cine decide ce servicii sunt decontate.
Mulți descriu sistemul ca pe un „fond negru” la care cotizează obligatoriu, fără să știe exact când și în ce condiții pot beneficia de serviciile promise.

Sondajul reflectă o criză de încredere în sistemul public de sănătate, în special în ceea ce privește CNAS.
Românii își doresc mai multă transparență, informare clară și acces real la serviciile decontate, pentru a simți că banii lor sunt investiți corect în sănătate.

La acest sondaj iVox au participat 823 de respondenți, 76,91% au un loc de muncă activ, 54,3% sunt femei, 45,7% sunt bărbați, iar 75,9% dintre respondenți provin din mediul urban.

69.3% dintre români s-au confruntat sau se confruntă cu cel puţin o dependenţă. Peste o treime din populația studiată (34.66%) recunoaște că are o problemă de dependență față de tutun. Adicția față de Internet sau computer este aproape la fel de frecvent întâlnită ca și dependența față de fumat (31.82%), iar pentru o aproape o cincime din eșantion (17.92%) vizionarea programelor TV (seriale/ filme/ show-uri etc.) reprezintă o adicție, arată studiul ”Adicțiile la români”, desfășurat pe platfoma iVox.ro în luna martie 2013.

Întrebaţi dacă îi afectează comportamentul sau comportamentele de care sunt dependenţi, două treimi (66.5%) susţin că respectivele comportamente le afectează viața. Dependențele îi afectează pe respondenți pe mai multe planuri, dar în special dăunează calității vieții în general (52.1%), apoi, 43.38% susţin că îi afectează atât din punct de vedere psihic (43.38%) cât și fizic (43.09%).

Avem grijă de cei din jur?

Dependențele afectează oamenii și pe planul social și al relațiilor (37.06%) dar și a performanței în general (24.45%). Mai mult de o treime din respondenți (38.5%) susţin că dependenţele lor îi afectează pe cei din jur, iar, 39.27% sunt de părere contrarie.

Cum se confruntă românii cu adicţiile?

Studiul arată că majoritatea persoanelor au încercat cel puțin o dată să elimine o adicție, dar nu au reușit (38.21%), iar 6.55% au reușit dar, au înlocuit comportamentul cu o altă adicție. O parte semnificativă dintre respondenți au reușit să renunțe la cel puţin o adicţie (32.53%), iar 9.86% îşi doresc asta, dar nu au încercat până în momentul de faţă. Pe de altă parte, există și persoane care nu au încercat niciodată să elimine un comportament de care sunt dependente, dar nici nu își doresc acest lucru. Dintre persoanele care au intenționat să elimine sau au eliminat o adicție peste jumătate nu au apelat și nici nu ar dori să recurgă la ajutor specializat (53.69%). O treime (33.07%), din contră, deși nu au încercat, ar dori să apeleze la ajutor specializat pentru a renunța la o adicție. Aproximativ 13% susțin că au beneficiat de ajutor specializat pentru a renunța la o dependență: 6.01% consideră că suportul nu i-au ajutatpentru a depăși adicția, iar 7.24% declară că au fost ajutați să renunțe la un comportament nedorit.Peste trei sferturi dintre respondenţi (78.2%) susţin că în România nu există tratament suficient pentru tratarea dependenţelor şi doar 21.8% susţin că există tratament suficient. Cei mai mulţi dorindu-şi un tratament adecvat în privinţa dependenţei faţă de alcool, tutun şi droguri uşoare.

Care sunt cele mai nocive dependenţe?

Cele mai nocive dependențe sunt considerate a fi cele chimice și farmaceutice: alcool, droguri, tutun, sedative, somnifere etc. (87.71%). Mai puțini sunt cei care sunt de părere că adicțiile non-chimice precum cele care implică jocurile de noroc, sexul, dragostea, munca, Internetul sau shoppingul, sunt mai dăunătoare decât celelalte categorii (8.08%). Adicțiile alimentare sunt considerate a fi nocive de către 4.2% dintre participanții cercetării.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 1-31 martie 2013, la nivel național, pe un eșantion de 10.170 respondenți, utilizatori ai platformei iVox.ro.

Ivox.ro este o platformă de cercetare online dezvoltată de agenția clujeană MindMagnet, care își propune să răspunda atât nevoilor companiilor de a-și cunoaște mai îndeaproape potențialii clienți și dorințele acestora, cât și nevoilor publicului de a-și face auzită și ascultată opinia vis-a-vis de diferite aspecte
ale vieții.

Unii oameni caută izolarea, dar puţini aleg să fie singuri.

Singuratatea nu numai că ne face nefericiţi dar, ne face şi rău. Aceasta poate duce la o lipsă de încredere în sine şi probleme de sănătate mintală cum ar fi depresia, stresul şi anxietatea. Studiile arată că una din 10 persoane se simte singură, dar rezultatele de la Mental Health Foundation arată că acest sentiment este în creştere în rândul tinerilor. În acelaşi timp, schimbările sociale precum locuitul singur, apariţia reţelelor sociale combinate cu îmbătrânirea populaţiei schimbă modul în care oamenii interacţionează.

Deci viaţa modernă ne face mai singuri?

Michelle Mitchel, director al organizatiei Age UK spune că oamenii se simt singuri din diverse motive, motive declanşate de un eveniment major. Motivele pot fi sănătatea precară, boala, bani, copiii care se îndepărtează sau se mută, relaţii dificile cu familia, prietenii sau comunitatea, moartea, lipsa accesului la transport, probleme privind cariera sau chiar divorţul. De multe ori se întamplă atunci când oamenii simt că îşi pierd sensul sau nu se simt utili celor din jur. De asemenea, doliul este o problemă, pierderea soţului sau a soţiei poate avea un impact negativ asupra modului în care oamenii percep lumea.

Conform unor date statistice situaţia se înrăutăţeşte, declară Dr. Andrew McCulloch, director executiv al Fundaţiei de Sănătate Mintală. Distanţa geografică, destrămarea căsniciilor, responsabilităţi multiple, mai multe ore de lucru, toate acestea fac ca oamenii să acorde mai puţină atenţie contactelor sociale şi familiei. Stereotipul cel mai des întâlnit sau evident este cel al “batranei doamne”. Acum aproximativ 50 de ani oamenii aveau tendinţa de a trăi cât mai aproape de părinţii lor, dar mai buna posibilitate de a călătorii, de a găsi oportunităţi de lucru a schimbat situaţia.

Anul trecut organizaţia WRVS a avertizat că peste 360.000 de bătrâni se simt singuri deoarece copii lor sunt fie prea departe sau fie prea ocupaţi pentru a-i vizita. Impactul nu este doar emoţional. Studiile arată că izolarea socială este asociată cu o rata mai mare de deces la persoanele în vârstă iar singurătatea este precun un “criminal ascuns” al persoanelor în vârstă.

McCulloch spune despre singuratate că ea transcede toate vârstele şi toate clasele sociale. La fel de uşor ar putea afecta o persoană tânară care frecventează şcoala şi care încearcă să îşi facă prieteni sau părinţii singuri. Conform ONS, numărul de adulţi care locuiesc singuri este dublu faţă de anul 1973. Studiile arată că oamenilor care lucrează şi care locuiesc singuri le creşte riscul de depresie cu până la 80% faţă de peroanele care locuiesc cu familiile.

Reţelele sociale reduc interacţiunile faţă în faţă, făcându-i pe oameni să se simtă mai izolaţi dar în acelaşi timp cu ajutorul lor îi ajută pe oameni să ramână în contact unii cu alţii.

Cum putem contracara singurătatea?

Mitchell spune că este nevoie de mai multe investiţii în ajutoarele sociale cum ar fi cele care se bazează pe voluntariat şi programe comunitare de mobilizare, cum ar fi un club de mers pe jos sau biseria locală, care pot ajuta la atenuarea sentimentului de singurătate. De asemenea avem responsabilitatea de a gândi deschis şi creativ, de a face faţă şi de a rezolva una dintre cele mai mari probleme sociale ale timpului nostru. Inovarea este cheia. În loc “de a trăi în pace”, oamenii s-ar putea ajuta între ei. Trebuie să existe o schimbare culturală astfel încât oamenii să fie mai preocupaţi de comunitate decât de bunăstarea lor. “Nu este o problemă filosofică, care, fără îndoială, societatea este prea materialistă şi individualistă” declară Mitchell. Doar un nivel de bază al comportamentului ar fi suficient pentru a avea un minim pe impact asupra stării unei persoane, de exemplu salutul sau simpla întrebare “ce mai faci?”

Aceasta problema nu este valabilă doar pentru Marea Britanie sau Europa, este globală. Cifrele UE arată că în Marea Britanie 13% din populaţie trăieşte singură, în Danemarca 24% iar în Germania, Finlanda şi Suedia numarul este sub 20%. În Europa de Sud situaţia e puţin altfel, oamenii sunt mai puţini înclinaţi înspre trăi singuri. Grecia, Spania, Portugalia, Bulgaria sau România au o rată care se ridică la mai puţin de 10% din oameni. Totuşi, Malta are cea mai mică rată, aproximativ 7%.

Sursa: BBC News

Un procent și mai ridicat dintre români (59%) cred că disponibilitatea oamenilor de a oferi ajutor celor din jur s-a înrăutăţit pe fondul crizei economice din ultimul an. În cadrul aceluiaşi context, 48% afirmă că discriminarea din societate s-a înrăutăţit. În ton similar, aproape o treime din cei incluși în studiu (31%) consideră că după aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de discriminare a crescut faţă de persoanele de etnie romă şi faţă de persoanele vârstnice.

Cele mai discriminate categorii sociale, conform opiniilor respondenţilor, sunt reprezentate de persoanele de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi fizice sau psihice, persoanele infectate cu HIV/SIDA, persoanele fără adăpost, orfanii şi persoanele dependente de droguri. Cu toate acestea, există cazuri în care discriminarea este identificată mai greu de respondenți. De exemplu, doar 27% dintre români nu consideră că refuzul cererii unui elev de a nu frecventa cursul de religie pentru că aparţine unui alt cult religios reprezintă un caz de discriminare.

În ceea ce privește discriminarea pe piața muncii, respondenții consideră că persoanele infectate cu HIV/bolnave de SIDA reprezintă categoria cu cele mai mici şanse în vederea găsirii unui loc de muncă în comparaţie cu persoanele neinfectate. Privind ocuparea unui loc de muncă, criteriile religie şi sex au fost considerate cele mai puţin discriminante dintre categoriile enunţate. În discuția despre gen, doar o treime din români consideră că există discriminare între un bărbat şi o femeie în România. Persoanele care au indicat existenţa discriminării între un bărbat şi o femeie au opinat că: femeile sunt discriminate la locul de muncă (58%), într-un rol de conducere (58%) , în calitate de om politic (54%) şi în gospodărie (50%).

Cercetând imaginea etniei Rrome, studiul relevă că 43% dintre persoanele intervievate au o părere proastă şi foarte proastă despre romi. Primele trei defecte asociate acestora sunt descrise de: leneşi (46%), agresivi (45%) şi necinstiţi (35%).* – procente pentru variante de răspuns multiplu – Cea mai indicată calitate a acestora a fost cea de uniți (64%).

Gândindu-se la discriminarea personală, cei mai mulți care au declarat că s-au simtit discriminați au indicat criterii de venit/statut social (13%) sau de vârstă (11%). Pentru viitor, cei mai mulți participanți la studiu sunt de părere că principala  direcţie în care ar trebui să se îndrepte mai mult activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este reprezentată de: prevenirea faptelor de discriminare (36%). Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1400 de respondenți, prin aplicarea unor interviuri față în față, pe bază de chestionar.

O familie din România are, în medie, 2,6 gadgeturi cu acces la Internet şi capabile să stocheze o cantitate ridicată de date,  ceea ce ne situează  pe ultimul loc într-un studiu efectuat în 16 tări la nivel global de compania de cercetare O+K pentru Kaspersky Labs. Primul loc este ocupat de Arabia Saudită, cu o medie de 4,3 gadget-uri, urmată de Africa de Sud şi SUA, cu o medie de 4, respectiv 3,7.

Cel mai popular echipament IT este PC-ul , 71% dintre participanţii din România declarând că au unul acasă, iar 16,4% deţin două sau mai multe computere desktop. Si laptop-urile sunt foarte populare, 51,5% afirmând că au unul în gospodărie, iar 13,3% declară că au două sau chiar mai multe.

În privinţa gadget-urilor mobile, peste 40% dintre cei chestionaţi au afirmat că deţin un smartphone. Penetrarea tabletelor, însă, este mai scăzută pe piaţa din România, doar 5% declarând că au un asemenea dispozitiv. În total, în doar 0,7% dintre gospodăriile din România se regăseşte setul complet de echipamente electronice moderne (PC, laptop, smartphone si tabletă).

Cercetarea  pentru Kaspersky Labs  s-a desfăşurat în anul 2011, în etape separate şi a avut peste 7.000 de respondenţi din 16 ţări.

Cauzele principale indicate au fost condiţiile de locuit modeste pentru femei şi lipsa suportului social pentru bărbaţi. Autorii subliniează faptul că numărul celor care locuiesc pe cont propriu a crescut în ultimele 3 decenii, iar în SUA sau Marea Britanie una din trei persoane trăieşte singură.

Cercetarea a urmărit utilizarea medicamentelor antidepresive în cazul a 3,500 de finlandezi. Eşantionul a cuprins 1,695 de bărbaţi şi 1,776 de femei cu vârsta medie de 44.6 ani. Studiul este unul de tip longitudinal, iar persoanele au fost chestionate pentru prima dată în anul 2000. În chestionar a fost introdusă şi întrebarea care urmărea să afle decă acestea locuiesc singure sau în compania altor indivizi. Au fost culese şi informaţii cu privire la stilul de viaţă al participanţilor cum ar fi: locul de muncă, climatul de la locul de muncă, suportul social, educaţie, venit, condiţii de locuit, nivel de activitate şi detalii privind consumul de alcool sau tutun.

Datele arată că respondenţii care locuiau singuri au cumpărat cu 80% mai multe antidrepresive în perioada 2000-2008 decât cei trăiau în compania altor persoane.

Doctor Laura Pulkki-Raback, care a coordonat cercetarea la Institutul Finlandez de Sănătate Ocupaţională, declară că riscul de a se confrunta cu probleme psihice poate fi mai ridicat în cazul oamenilor care trăiesc singuri. Cercetătorii sugerează că traiul cu alte persoane oferă suport emoţional, sentimentul de integrare socială şi alte beneficii care ajută la prevenirea bolilor psihice. Pe de altă parte, traiul de unul singur este asociat cu sentimente de izolare şi lipsa integrării sociale, factori predictori pentru problemele psihice.

Sursă: BBC News

Dintre activităţile preferate ale românilor pe Internet primul loc îl ocupă comunicarea (corespondenţa şi instant massaging) cu 68,3%. Nevoia de comunicare şi socializare online se observă şi din utilizarea intensivă a reţelelor sociale. O bună parte din cei incluşi în studiu (41,9%) sunt utillizatori ai reţelelor sociale, procentul crescând spectaculos faţă de anul precedent când doar  30,1% le accesau.

Nevoia de informare este şi ea ridicată. Astfel, căutarea de informaţii este indicată ca activitate desfăşurată pe Internet de 54,1% din respondenţi,  dintre care 52,5% se documentează pentru şcoală sau serviciu. De asemenea, un procent ridicat declară că citesc ziare şi reviste online.

Printre activităţile realizate se mai regăsesc: descărcarea de muzică sau filme (35,6%), căutarea de job-uri (25,9%), cumpărăturile online (20,4%), bloggingul (17.5%). Comerţul online este de aşteptat să ia amploare în următoarea perioadă, ţinând cont că în 2012 numărul celor care cumpără şi vând produse online a crescut cu aproximativ 30% faţă anul trecut (20.4% în 2012 faţă de 15.3% în 2011).

Cele mai spectaculoase creşteri ale interesului utilizatorilor s-au înregistrat în domeniile: tehnologie, educaţie, artă, cultură şi societate, shopping şi sport. O schimbare majoră se observă şi în cazul dispozitivelor ce sunt utilizate pentru accesarea Internetului, crescând numărul conectărilor de pe laptopuri şi notebookuri şi scăzând numărul celor de pe PC-uri şi desktopuri. Procentul persoanelor care se conectează la Internet cu telefonul mobil a avut o evoluţie spectaculoasă de la 15,2% faţă de 9% în 2011.

Mai mult, Internetul a fost indicat ca fiind prima sau a doua sursă de informare atunci când se achiziţionează produse în fiecare dintre domeniile introduse în studiul GfK: financiar, telecom şi servicii Internet, electronice şi electrocasnice, turism şi timp liber, Do It Yourself, piese şi servicii auto. Totuşi informaţiile căutate diferă în funcţie de industrie şi produs sau serviciu.

Pentru consumatori, faptul că pot apela la informaţii adiţionale despre companii şi produsele sau serviciile acestora şi faptul că pot afla opiniile altor consumatori reprezintă o oportunitate de a lua decizii informate şi mai favorabile. În acelaşi timp, din cauza informaţiilor uneori numeroase şi contradictorii, opţiunile se lărgesc iar procesul decizional este îngreunat. Rezultatele au implicaţii profunde şi pentru companii care trebuie să fie foarte atente la imaginea lor în mediul online şi să includă Internetul în campaniile de comunicare.

Studiul GfK “Internetul şi decizia de cumpărare” a fost lansat în cadrul conferinţei GfK Digital Research Market şi este disponibil de la începutul lunii februarie. Cercetarea fost realizată online pe panelul de respondenţi askGfK. Au fost incluse în studiu 700 persoane, cercetarea fiind reprezentativă pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din România cu vârste cuprinse între 18-54 ani.

Tinerii cuprinşi în cercetare au declarat că îşi caută modelele de viaţă în generaţiile mai vârstnice, în propria familie, sau în persoanele publice. Printre personalităţile publice indicate ca fiind modele de urmat s-au numărat actori şi cântăreţi (Bruce Lee şi Tudor Gheorghe), vedete TV sau jurnalişti (Andi Moisescu, Mircea Badea, Cristian Tudor Popescu), dar şi oameni de afaceri (Ion Ţiriac), oameni politici şi personalităţi cu expunere politică (Mugur Isărescu, Madelaine Albright) sau savanţi şi oameni de cultură (George Vâlsan, Titu Maiorescu).

Persoanele care indică personalităţi din spaţiul public sunt cele care care studiază discipline umaniste, iar modele de viaţă din propria familie au tinerii din aria disciplinelor tehnice şi economice. Există şi studenţi care îşi desemnează drept modele de viaţă profesorii, atât din liceu cât şi din facultate.

Se pare că oamenii politici sunt apreciaţi mai ales pentru modul în care îşi continuă activitatea după terminarea unui mandat oficial de reprezentare publică, iar savanţii pentru efortul lor de fondare a unor instituţii care au importanţă la nivel naţional. Principalele calităţi pentru care sunt admiraţi jurnaliştii sunt curajul şi moralitatea.

Studiul face parte din cadrul proiectului “The Geography of Youth Activism” care își propune să identifice modul în care tinerii percep activismul și implicarea civică. În ceea ce privește crearea unei culturi politice participative în rândul tinerilor, cercetarea demonstrează că există două puncte de sprijin: încrederea în organizații non-guvernamentale și socializarea pe Internet.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie – decembrie 2011, pe un eșantion de 800 de persoane.