Sondajul realizat de iVox Research în februarie 2025 scoate la iveală perspective contrastante între generațiile active din piața muncii. De la tinerii aflați la început de drum până la angajații experimentați, nivelul de satisfacție față de salarii și condițiile de muncă variază considerabil.

Tinerii debutanți din Generația Z (18-25 ani) sunt cei mai nemulțumiți de salarii. Așteptările lor ridicate sunt adesea în contradicție cu realitatea pieței muncii, iar dificultățile financiare îi determină să caute flexibilitate și oportunități mai bine remunerate.
62% dintre tineri consideră că salariile de început sunt insuficiente pentru a acoperi costurile traiului.
74% caută joburi care oferă flexibilitate și posibilitatea de a lucra remote.
56% afirmă că schimbă locul de muncă în primii doi ani din cauza nemulțumirii financiare.

Generația Y (25-35 ani) resimte cel mai puternic stagnarea veniturilor și costurile tot mai mari ale traiului. Mulți investesc în dezvoltare profesională, în timp ce alții încearcă să echilibreze viața de familie cu instabilitatea economică.
68% sunt nemulțumiți de ritmul de creștere salarială, considerând că nu reflectă efortul depus.
61% spun că echilibrul dintre viața personală și profesională este o provocare majoră.
48% iau în calcul schimbarea domeniului de activitate pentru a avea venituri mai mari.

Generația X (35-45 ani) este coloana vertebrală a economiei, însă subapreciată. Angajații cu experiență au salarii mai bune, dar resimt epuizarea și lipsa recunoașterii eforturilor lor. Echilibrul dintre muncă și viața personală rămâne o provocare majoră.
59% consideră că experiența lor nu este suficient apreciată de angajatori.
72% simt un nivel ridicat de stres la locul de muncă, raportat la responsabilitățile crescute.
44% spun că stabilitatea financiară este principalul motiv pentru care nu schimbă jobul, chiar dacă sunt nemulțumiți.

Generația Baby Boomers (45-55+ ani) se confruntă cu adaptarea la noile tehnologii și sentimentul că locurile lor de muncă sunt tot mai fragile. Deși beneficiază de stabilitate, stresul și nesiguranța sunt constante.
54% afirmă că se simt depășiți de ritmul tehnologic și de noile cerințe digitale ale locului de muncă.
65% spun că siguranța locului de muncă este principala lor preocupare.
38% se gândesc la pensionare anticipată, din cauza stresului și epuizării profesionale.

Sondajul iVox Research arată că niciuna dintre generații nu este pe deplin mulțumită de salarii și condițiile de muncă. Diferențele de percepție reflectă atât realități economice, cât și schimbări fundamentale în mentalitatea angajaților. Aceste aspecte sunt esențiale pentru angajatori și decidenți, care trebuie să țină cont de aceste realități pentru a crea un mediu de lucru mai echilibrat și motivant.

În 2025 accesul la informații medicale este mai ușor ca niciodată. Dar cât de des caută românii astfel de informații? Câtă încredere au în sursele pe care le consultă? Și, mai ales, ce impact are acest obicei asupra deciziilor lor legate de sănătate?
Cel mai recent sondaj realizat de iVox Research oferă răspunsuri surprinzătoare despre comportamentul online al românilor atunci când vine vorba de sănătate.

Cât de des caută românii informații medicale?

Datele sondajului arată că 67% dintre români caută informații medicale cel puțin o dată pe lună, iar 10% dintre aceștia o fac zilnic. Pe de altă parte, 32% declară că apelează foarte rar la surse online pentru astfel de informații. Această tendință indică o creștere a interesului pentru autoeducație medicală, dar ridică și întrebarea “Cât de sigure sunt informațiile găsite online?”.

Care sunt sursele preferate de informații medicale?

Românii aleg preponderent website-urile de specialitate (75.9%) atunci când caută informații medicale. În schimb, doar 12% se bazează pe forumuri și grupuri de social media, iar 9% urmăresc bloguri sau vloguri ale medicilor. Aceste cifre arată o tendință clară spre surse considerate mai credibile, dar ridică și problema accesibilității informațiilor pentru publicul larg.

Deși accesul la informații medicale este vast, doar 9% dintre respondenți au încredere deplină în ceea ce citesc online. Majoritatea (77%) spun că au încredere parțială, în timp ce 14% sunt sceptici sau nu cred deloc în informațiile găsite pe internet. Totuși, aproape jumătate dintre participanți verifică întotdeauna sursa informațiilor, iar 40% o fac doar uneori.

Ce tip de conținut medical atrage cel mai mult?

Românii sunt interesați în principal de sfaturi despre tratamente pentru afecțiuni specifice (47.58%) și de articole despre prevenție și sănătate generală (42.24%). Testimonialele pacienților și recomandările de produse medicale sunt mult mai puțin populare, ceea ce sugerează că publicul preferă conținut informativ, bazat pe fapte, și mai puțin experiențele personale sau promovările comerciale.

Când un articol online duce la o vizită medicală

Un aspect esențial relevat de sondaj este faptul că peste 57% dintre respondenți au consultat un medic în urma informațiilor găsite online. Dintre aceștia, 11% au mers imediat la doctor, iar 46% au făcut mai întâi cercetări suplimentare. Pe de altă parte, 23% au luat în considerare această opțiune, dar nu au acționat, iar 19% declară că nu și-au schimbat comportamentul.

Social media și sănătatea

Influența rețelelor sociale asupra informării medicale este percepută ca fiind neutră de 54% dintre respondenți, adică o sursă care oferă atât informații corecte, cât și fake news. Doar 21% consideră că social media facilitează accesul la informații utile, în timp ce aproape 19% sunt de părere că promovează dezinformarea.

Aproape 50% dintre români cred că promovarea intereselor comerciale este cea mai mare problemă a informațiilor medicale online. Pe locul doi se află lipsa surselor credibile (23.85%), urmată de exagerările și informațiile false (22.11%). Doar 4% au menționat limbajul tehnic dificil de înțeles ca o barieră.

Sondajul arată că 38% dintre respondenți au cumpărat produse medicale sau suplimente în urma unor recomandări online, iar 26% au fost tentați să o facă. Totuși, 26% spun că nu au făcut niciodată astfel de achiziții, ceea ce indică un grad de scepticism destul de ridicat.

Este nevoie de reglementarea conținutului medical online?

Peste 85% dintre respondenți consideră că informațiile medicale ar trebui reglementate, fie strict (35.65%), fie cu anumite limite rezonabile (49.32%). Doar 11.8% cred că utilizatorii ar trebui să fie singurii responsabili pentru validarea informațiilor pe care le consumă.

Aproximativ 39% dintre respondenți au fost induși în eroare de informații medicale, însă doar 6.34% spun că au avut consecințe negative. 37% declară că verifică întotdeauna informațiile, în timp ce 24% nu au avut niciodată astfel de experiențe negative.

Concluzie

Sondajul arată că românii sunt din ce în ce mai interesați de informațiile medicale online, dar și că există o doză mare de scepticism. Accesibilitatea acestor informații trebuie să fie echilibrată de o mai bună verificare a surselor și de o reglementare adecvată. În acest context, educația digitală în domeniul sănătății devine esențială, iar sursele credibile trebuie să fie promovate pentru a combate dezinformarea și efectele sale potențial periculoase.