Este greu să recunoaştem sentimentele de singurătate care ne apasă, dar studiile arată că unul din 10 britanici se simte singur. Problema nu e doar în randul bătrânilor ci în ultimul timp îi afectează şi pe tineri.

Unii oameni caută izolarea, dar puţini aleg să fie singuri.

Singuratatea nu numai că ne face nefericiţi dar, ne face şi rău. Aceasta poate duce la o lipsă de încredere în sine şi probleme de sănătate mintală cum ar fi depresia, stresul şi anxietatea. Studiile arată că una din 10 persoane se simte singură, dar rezultatele de la Mental Health Foundation arată că acest sentiment este în creştere în rândul tinerilor. În acelaşi timp, schimbările sociale precum locuitul singur, apariţia reţelelor sociale combinate cu îmbătrânirea populaţiei schimbă modul în care oamenii interacţionează.

Deci viaţa modernă ne face mai singuri?

Michelle Mitchel, director al organizatiei Age UK spune că oamenii se simt singuri din diverse motive, motive declanşate de un eveniment major. Motivele pot fi sănătatea precară, boala, bani, copiii care se îndepărtează sau se mută, relaţii dificile cu familia, prietenii sau comunitatea, moartea, lipsa accesului la transport, probleme privind cariera sau chiar divorţul. De multe ori se întamplă atunci când oamenii simt că îşi pierd sensul sau nu se simt utili celor din jur. De asemenea, doliul este o problemă, pierderea soţului sau a soţiei poate avea un impact negativ asupra modului în care oamenii percep lumea.

Conform unor date statistice situaţia se înrăutăţeşte, declară Dr. Andrew McCulloch, director executiv al Fundaţiei de Sănătate Mintală. Distanţa geografică, destrămarea căsniciilor, responsabilităţi multiple, mai multe ore de lucru, toate acestea fac ca oamenii să acorde mai puţină atenţie contactelor sociale şi familiei. Stereotipul cel mai des întâlnit sau evident este cel al “batranei doamne”. Acum aproximativ 50 de ani oamenii aveau tendinţa de a trăi cât mai aproape de părinţii lor, dar mai buna posibilitate de a călătorii, de a găsi oportunităţi de lucru a schimbat situaţia.

Anul trecut organizaţia WRVS a avertizat că peste 360.000 de bătrâni se simt singuri deoarece copii lor sunt fie prea departe sau fie prea ocupaţi pentru a-i vizita. Impactul nu este doar emoţional. Studiile arată că izolarea socială este asociată cu o rata mai mare de deces la persoanele în vârstă iar singurătatea este precun un “criminal ascuns” al persoanelor în vârstă.

McCulloch spune despre singuratate că ea transcede toate vârstele şi toate clasele sociale. La fel de uşor ar putea afecta o persoană tânară care frecventează şcoala şi care încearcă să îşi facă prieteni sau părinţii singuri. Conform ONS, numărul de adulţi care locuiesc singuri este dublu faţă de anul 1973. Studiile arată că oamenilor care lucrează şi care locuiesc singuri le creşte riscul de depresie cu până la 80% faţă de peroanele care locuiesc cu familiile.

Reţelele sociale reduc interacţiunile faţă în faţă, făcându-i pe oameni să se simtă mai izolaţi dar în acelaşi timp cu ajutorul lor îi ajută pe oameni să ramână în contact unii cu alţii.

Cum putem contracara singurătatea?

Mitchell spune că este nevoie de mai multe investiţii în ajutoarele sociale cum ar fi cele care se bazează pe voluntariat şi programe comunitare de mobilizare, cum ar fi un club de mers pe jos sau biseria locală, care pot ajuta la atenuarea sentimentului de singurătate. De asemenea avem responsabilitatea de a gândi deschis şi creativ, de a face faţă şi de a rezolva una dintre cele mai mari probleme sociale ale timpului nostru. Inovarea este cheia. În loc “de a trăi în pace”, oamenii s-ar putea ajuta între ei. Trebuie să existe o schimbare culturală astfel încât oamenii să fie mai preocupaţi de comunitate decât de bunăstarea lor. “Nu este o problemă filosofică, care, fără îndoială, societatea este prea materialistă şi individualistă” declară Mitchell. Doar un nivel de bază al comportamentului ar fi suficient pentru a avea un minim pe impact asupra stării unei persoane, de exemplu salutul sau simpla întrebare “ce mai faci?”

Aceasta problema nu este valabilă doar pentru Marea Britanie sau Europa, este globală. Cifrele UE arată că în Marea Britanie 13% din populaţie trăieşte singură, în Danemarca 24% iar în Germania, Finlanda şi Suedia numarul este sub 20%. În Europa de Sud situaţia e puţin altfel, oamenii sunt mai puţini înclinaţi înspre trăi singuri. Grecia, Spania, Portugalia, Bulgaria sau România au o rată care se ridică la mai puţin de 10% din oameni. Totuşi, Malta are cea mai mică rată, aproximativ 7%.

Sursa: BBC News