Anul 2024 a fost unul marcat de provocări și schimbări majore, dar și de speranțe pentru un viitor mai bun. Conform rezultatelor sondajului realizat de iVox Research, percepțiile românilor asupra anului ce a trecut variază semnificativ în funcție de aspectele analizate: personal, economic, social și politic.

Plan personal: Un an predominant pozitiv
Pe plan personal, aproape 55% dintre respondenți consideră că anul 2024 a fost „bun” sau „foarte bun”, semn că mulți au reușit să mențină un echilibru în viața de zi cu zi. Totuși, aproape 14% îl descriu ca fiind „prost” sau „foarte prost”, semnalând dificultăți care au afectat bunăstarea personală.

În ceea ce privește familia, peste 71% au avut un an „bun” sau „foarte bun”, iar aproape 44% dintre respondenți au declarat că au petrecut mai mult timp cu familia comparativ cu 2023. Totuși, lipsa timpului din cauza muncii a fost principalul obstacol în menținerea echilibrului familial pentru 36% dintre participanți.

Economia: Un an mediocru cu accente de pesimism
La nivel economic, percepțiile sunt mai puțin optimiste. Doar 23% consideră că economia României a avut un an „bun” sau „foarte bun”, în timp ce aproape 38% o evaluează ca fiind „mediocră”, iar 38% o califică drept „proastă” sau „foarte proastă”.

Principalul eveniment economic care a marcat 2024 a fost, în opinia a 58% dintre respondenți, creșterea accentuată a inflației și a prețurilor la bunuri și servicii. Aceasta a fost, de altfel, și principala sursă de stres financiar pentru 70% dintre participanți.

Relațiile sociale: Nevoia de solidaritate
Pe plan social, anul 2024 a fost perceput ca fiind neutru sau negativ. Aproximativ 68% dintre respondenți consideră că relațiile sociale din România au avut o evoluție „neutră”, „negativă” sau „foarte negativă”.

Totuși, familia a rămas principala sursă de satisfacție personală pentru 52% dintre participanți, semn că legăturile apropiate rămân un punct de sprijin într-un context social dificil.

Politică și alegeri: Rezultate controversate
Evenimentele politice din 2024, inclusiv alegerile prezidențiale, au fost considerate „proaste” sau „foarte proaste” de 68% dintre respondenți. În același timp, rezultatul primului tur al alegerilor a fost perceput ca „surprinzător și negativ” de 64% dintre participanți.

Cu toate acestea, aproape 46% dintre respondenți cred că alegerile prezidențiale vor influența „foarte mult” viitorul României, iar 41% consideră că impactul va fi „destul de mare”.

Privind spre 2025
Întrebați cum anticipează că va fi anul 2025, peste 48% dintre respondenți se așteaptă la un an „mai bun” sau „mult mai bun” decât 2024. Totuși, aproape 22% sunt mai pesimiști, prognozând un an „puțin mai prost” sau „mult mai prost”.

Printre prioritățile pentru viitor, românii indică economia și locurile de muncă (38%), combaterea corupției (26%) și îmbunătățirea sistemului de sănătate (11%).

Un mesaj pentru viitor
Pentru 2025, majoritatea românilor transmit mesaje de încurajare și speranță (54%), dar și un apel la solidaritate (23%). În ciuda provocărilor din 2024, există dorința de progres, iar familia, sănătatea și stabilitatea economică rămân pilonii principali în jurul cărora oamenii își construiesc așteptările.

Anul 2024 a fost unul cu suișuri și coborâșuri, dar sondajul arată că românii își păstrează speranța și sunt pregătiți să întâmpine 2025 cu optimism și determinare.

Sărbătorile de iarnă rămân unul dintre cele mai așteptate momente ale anului, dar și o provocare financiară pentru multe familii. Rezultatele sondajului nostru oferă o imagine asupra modului în care românii își planifică cheltuielile și prioritizează bugetul de Crăciun.

Planificarea bugetului, între organizare și spontaneitate

Pentru mulți români, sărbătorile nu înseamnă doar bucuria de a petrece timp cu cei dragi, ci și o planificare atentă a cheltuielilor. Aproape 35% dintre participanți își stabilesc bugetul cu 1-3 luni înainte de decembrie, dar aproape 30% declară că nu planifică deloc, preferând să se bazeze pe veniturile curente.

În ceea ce privește gestionarea bugetului, doar 12% dintre români reușesc să respecte cu strictețe planul stabilit, în timp ce aproape jumătate cheltuiesc după necesitate. Această flexibilitate se reflectă și în tendința de a depăși bugetul: 42% recunosc că, ocazional, cheltuiesc mai mult decât au prevăzut.

Cât cheltuiesc românii de Crăciun?

Bugetul alocat sărbătorilor variază semnificativ, dar majoritatea participanților (54%) estimează că vor cheltui între 500 și 2.000 lei. Doar 7% au un buget mai mare de 4.000 lei, indicând faptul că sărbătorile sunt abordate cu prudență financiară.

Cheltuielile principale se concentrează pe:

• Cadouri (45%) – cea mai importantă categorie pentru majoritatea românilor

• Mâncare și băuturi (36%) – o parte esențială a tradiției de Crăciun

• Călătorii și vizite (11%) – mai puțin prioritară, dar încă semnificativă

Surse de finanțare și presiunea financiară

Românii își acoperă cheltuielile de sărbători în principal din salariul curent (55%) și economii (36%). Totuși, 7% recurg la carduri de credit, iar 6% folosesc împrumuturi, subliniind că pentru unii sărbătorile pot deveni o povară financiară. Aproximativ 54% dintre respondenți percep presiunea financiară ca fiind mare sau foarte mare, iar 41% declară că reduc din alte cheltuieli personale pentru a face față situației.

Promoții și reduceri: esențiale pentru cumpărăturile de Crăciun

Aproape două treimi dintre români (63%) profită de reduceri pentru a economisi, iar evenimente precum Black Friday sau Cyber Monday sunt preferate pentru achizițiile mai mari. Prețurile reduse joacă un rol esențial: 45% consideră că acestea sunt decisive în alegerea produselor.

Cu toate acestea, cumpărăturile din timp sunt încă o provocare. Aproximativ 40% cumpără cadourile cu doar câteva săptămâni înainte de Crăciun, iar 27% lasă totul pe ultima sută de metri.

Ce contează cu adevărat de Crăciun?

Deși bugetele, reducerile și presiunea financiară sunt aspecte importante, majoritatea românilor prioritizează valorile tradiționale:

• 55% spun că cel mai important este să petreacă timp cu familia

• 28% doresc să se bucure de atmosfera sărbătorilor fără stres

Cadourile (12%) și masa bogată (4%) au mai puțină prioritare comparativ cu timpul de calitate.

Concluzie

Rezultatele sondajului arată că românii își doresc să echilibreze bucuria sărbătorilor cu o gestionare responsabilă a bugetului. Planificarea, reducerea cheltuielilor inutile și concentrarea pe momentele alături de familie sunt cheia pentru a trece peste presiunea financiară a Crăciunului.

Pe măsură ce alegerile prezidențiale din 2024 se apropie, sondajele recente oferă o privire fascinantă asupra calităților și priorităților pe care cetățenii le așteaptă de la viitorul Președinte al României. Într-un context politic în continuă schimbare, înțelegerea preferințelor și valorilor pe care publicul le prioritizează este esențială pentru candidați, dar și pentru cei interesați de viitorul politic al țării. Acest sondaj ne ajută să descoperim ce își doresc cu adevărat alegătorii.
Integritatea: Cea mai importantă calitate la un viitor președinte
Dintre opțiunile propuse, 41% dintre respondenți au indicat integritatea și onestitatea ca fiind calitatea de bază pe care o caută la un candidat pentru funcția de Președinte. Aceasta este urmată de abilitățile diplomatice și relațiile internaționale (21,8%), precum și de capacitatea de a aduce schimbări economice (21,5%). Experiența politică, deși valoroasă, pare a fi mai puțin importantă pentru alegători, doar 5,6% dintre respondenți considerând-o principalul criteriu.
Economia: Prioritatea numărul unu pentru viitorul mandat
În ceea ce privește direcțiile pe care alegătorii doresc să le vadă abordate de viitorul Președinte, economia este considerată prioritatea principală de către 28,2% dintre respondenți. Educația și sănătatea se clasează și ele sus, cu 20,3% și 16,1%. În schimb, domeniul politicii externe și infrastructura, deși importante, sunt mai puțin vizate ca priorități principale.
Informarea electoratului: Programul electoral contează
Sondajul mai arată că românii sunt atenți la platformele propuse de candidați: aproape 46% dintre respondenți consideră că este „foarte important” să cunoască programul electoral înainte de a vota, în timp ce 43% îl consideră „important”. Acest nivel ridicat de interes sugerează o dorință clară de a lua decizii bazate pe informare și nu pe emoție.
Apartenența politică: Un factor important, dar nu determinant
Aproximativ 22% dintre respondenți afirmă că apartenența politică a unui candidat reprezintă un factor decisiv, însă aproape jumătate (49,8%) o consideră importantă, dar nu crucială. Totodată, sondajul indică o preferință clară pentru independenți: 32,4% dintre respondenți ar alege un candidat independent, iar 42,7% declară că afilierea politică nu contează pentru ei.
Carisma și integritatea, mai importante decât vârsta
Cât despre alte aspecte personale ale candidatului, 64,3% dintre respondenți acordă importanță carismei, în timp ce vârsta nu este percepută ca un factor decisiv pentru majoritatea: 58% o consideră puțin importantă. În schimb, trecutul profesional și experiența politică sunt foarte importante pentru mai mult de o treime dintre alegători.
Rolul președintelui: Un lider activ în politică și guvernare
Când vine vorba de rolul Președintelui, aproape jumătate dintre respondenți (48,9%) își doresc un Președinte activ în politică și guvernare, capabil să gestioneze problemele interne, în timp ce alți 25,6% îl văd ca pe un reprezentant diplomatic important.
Concluzie
Acest sondaj conturează imaginea unui electorat care își dorește un lider integru, informat și dedicat soluționării problemelor economice și de guvernare internă. Profilul ideal pentru viitorul Președinte al României este acela al unei persoane oneste, capabile să se conecteze cu cetățenii prin carismă, dar și prin competențe dovedite. Aceste rezultate sugerează că românii pun accent pe soluțiile concrete și pe o abordare tehnocrată, mai mult decât pe retorica populistă.