Conform cercetării recente  “Internetul şi decizia de cumpărare” realizată de institutul GfK, Internetul influenţează într-o măsură foarte mare modul tradiţional de a lua deciziile de cumpărare. Rezultatele arată că 84% dintre utilizatorii de Internet, de la noi din ţară, au luat în calcul alte branduri decât cele pe care le aveau iniţial în minte după ce au căutat şi au citit informaţii online.  Mai mult de jumătate dintre aceştia (57%) chiar au cumpărat alte mărci decât cele luate în calcul iniţial după ce s-au informat pe Internet. Tendinţa  descrisă este mai accentuată în rândul persoanelor de gen masculin (62%), a persoanelor cu educaţie superioară (65%), a tinerilor cu vârste cuprinse între 25-34 ani şi a persoanelor cu domiciuliul în capitală.

Mai mult, Internetul a fost indicat ca fiind prima sau a doua sursă de informare atunci când se achiziţionează produse în fiecare dintre domeniile introduse în studiul GfK: financiar, telecom şi servicii Internet, electronice şi electrocasnice, turism şi timp liber, Do It Yourself, piese şi servicii auto. Totuşi informaţiile căutate diferă în funcţie de industrie şi produs sau serviciu.

Pentru consumatori, faptul că pot apela la informaţii adiţionale despre companii şi produsele sau serviciile acestora şi faptul că pot afla opiniile altor consumatori reprezintă o oportunitate de a lua decizii informate şi mai favorabile. În acelaşi timp, din cauza informaţiilor uneori numeroase şi contradictorii, opţiunile se lărgesc iar procesul decizional este îngreunat. Rezultatele au implicaţii profunde şi pentru companii care trebuie să fie foarte atente la imaginea lor în mediul online şi să includă Internetul în campaniile de comunicare.

Studiul GfK “Internetul şi decizia de cumpărare” a fost lansat în cadrul conferinţei GfK Digital Research Market şi este disponibil de la începutul lunii februarie. Cercetarea fost realizată online pe panelul de respondenţi askGfK. Au fost incluse în studiu 700 persoane, cercetarea fiind reprezentativă pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din România cu vârste cuprinse între 18-54 ani.

Studiul “Activism civic şi atitudini faţă de protest în rândul tinerilor din România“, realizat de IMAS pentru Miliţia Spirituală arată rezultate surprinzătoare.

Tinerii cuprinşi în cercetare au declarat că îşi caută modelele de viaţă în generaţiile mai vârstnice, în propria familie, sau în persoanele publice. Printre personalităţile publice indicate ca fiind modele de urmat s-au numărat actori şi cântăreţi (Bruce Lee şi Tudor Gheorghe), vedete TV sau jurnalişti (Andi Moisescu, Mircea Badea, Cristian Tudor Popescu), dar şi oameni de afaceri (Ion Ţiriac), oameni politici şi personalităţi cu expunere politică (Mugur Isărescu, Madelaine Albright) sau savanţi şi oameni de cultură (George Vâlsan, Titu Maiorescu).

Persoanele care indică personalităţi din spaţiul public sunt cele care care studiază discipline umaniste, iar modele de viaţă din propria familie au tinerii din aria disciplinelor tehnice şi economice. Există şi studenţi care îşi desemnează drept modele de viaţă profesorii, atât din liceu cât şi din facultate.

Se pare că oamenii politici sunt apreciaţi mai ales pentru modul în care îşi continuă activitatea după terminarea unui mandat oficial de reprezentare publică, iar savanţii pentru efortul lor de fondare a unor instituţii care au importanţă la nivel naţional. Principalele calităţi pentru care sunt admiraţi jurnaliştii sunt curajul şi moralitatea.

Studiul face parte din cadrul proiectului “The Geography of Youth Activism” care își propune să identifice modul în care tinerii percep activismul și implicarea civică. În ceea ce privește crearea unei culturi politice participative în rândul tinerilor, cercetarea demonstrează că există două puncte de sprijin: încrederea în organizații non-guvernamentale și socializarea pe Internet.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie – decembrie 2011, pe un eșantion de 800 de persoane.