Un studiu IRES realizat la sfârşitul lunii decembrie 2011, pe un eşantion format din 1.455 de indivizi, arată că românii, în proportie de 81%, se simt afectaţi de criza economică prin care traversăm. Un procent şi mai ridicat, 85%, susţin că  bugetul familiei a fost afectat de criză.

Cele mai multe persoane incluse în cercetare declară că viaţa lor este mai proastă decât cea din urmă cu un an,  43% consideră că viaţa celor din localitatea în care locuiesc s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, iar procentul creşte, ajungând la 50% când vine vorba de viaţa populaţiei întregii ţări.

Majoritatea pun problemele pe seama veniturilor (60%) şi pe seama cheltuielilor de întreţinere a locuinţei (64%) în mare şi foarte mare măsură. Prin urmare, nu este de mirare că respondenţii sunt cel mai puţin satisfăcuţi de situatia lor financiară sau de modul în care trăiesc.

Cele mai mari temeri ale românilor sunt legate de viitorul copiilor, preţuri  sau criminalitate şi infracţiuni, toţi aceşti factori obtinând procente peste 80%. Îngrijorări există şi legate de boală, tulburări sociale şi şomaj pentru mai mult de jumătate dintre cei incluşi în eşantion. Pe viitor, românii se tem mai ales de o scădere a veniturilor şi de inflaţie, acestea fiind indicate de 83% din participanţi.

Dintre cei care consideră că vor fi nevoiţi să facă anumite sacrificii financiare înainte de redresarea situaţiei economice, 90% spun că vor renunţa la cumpărarea anumitor bunuri. Sectoarele în care respondenţii sunt cel mai dispusi să facă economii sunt: îmbrăcămintea (73%), cadourile pentru familie şi apropiaţi (70%) şi vacanţele (68%).

Şocant este faptul că 41% dintre persoanele incluse în cercetare au declarat că ar schimba totul dacă ar fi să trăiască viaţa de la început, în timp ce doar 13% nu ar schimba nimic.

Vezi raportul cercetării

O cercetare efectuată de L`observatoire Cetelem în luna septembrie 2011 a analizat percepţia europenilor despre maşinile electrice. Eşantionul studiului a fost format din 6000 de indivizi din 10 ţări europene: Germania, Belgia, Spania, Franţa, Italia, Polonia, Portugalia, Rusia şi Turcia.

Un procent de 71% dintre persoanele intervievate s-au declarat interesate de automobilele electrice. Atât populaţia Turciei cât şi a Rusiei s-au arătat foarte entuziaste de ideea maşinilor de acest tip (93 respectiv 87%). În extrema opusă se află francezii care au fost cel mai puţin entuziamaţi (53%). Motivele indicate pentru interesul faţă de maşinile electrice au fost în mare parte de natură ecologică (70%), un procent semnificativ declarând că soluţia electrică este cea mai bună pentru viitorul mediului, şi economică, 46% considerând că o maşină electrică reduce costurile de utilizare şi întreţinere.

În ceea ce priveşte intenţia de cumpărare, 57% dintre respondenţii europeni susţin că ar cumpăra o astfel de maşină. Similar cazului anterior, populaţia turcă şi rusă deţin procentele cele mai semnificative de indivizi care declară că ar investi în achiziţionarea de automobile electrice, pe când populaţia vestică este mai sceptică în acest sens. Dintre francezi, 43% susţin că ar cumpăra un astfel de autovehicul, dintre spanioli 41%,  iar dintre englezi doar 30% ar fi tentaţi să achiziţioneze o maşină electrică. Totuşi, situaţia economică şi infrastructura din Turcia şi Rusia contracarează entuziasmul oamenilor dornici de a deţine maşini electrice.

În achiziţionarea unui astfel de vehicul cel mai mare obstacol îl reprezintă preţul ridicat. Cei mai mulţi europeni, (49%), au declarat că nu ar plăti mai mult decât pe varianta convenţională. O rată de 27% dintre subiecţi au indicat, totuşi că ar cheltui cu 1-9% mai mult pentru achiziţionarea unei maşini electrice.

O altă barieră în calea succesului maşinilor electrice ar putea fi şi autonomia ridicată pe care respondenţii o doresc, 55% dintre aceştia indicând o autonomie necesară mai mare de 250 km, deşi nevoile reale sunt departe de această estimare. În medie, un european parcurge mai puţin de 100 de km pe zi, iar aproape jumătate (45%) parcurge chiar mai puţin de 30 km.

În completarea chestionarului, s-au utilizat şi focus grupuri. Un număr de 50 de francezi au testat maşinile electrice pe o distanţă de 70 km, iar apoi şi-au exprimat opinia legată de experienţa trăită. Un procent de 70% dintre persoane au găsit maşina electrică mai agreabilă decât o maşină convenţională de acelaşi tip.

Vezi raportul complet al cercetării.