Un studiu finlandez, publicat în jurnalul de sănătate publică BioMed Central, relevă faptul că persoanele adulte care locuiesc singure au şanse să sufere de depresie mai mari cu 80% faţă de cele care trăiesc în compania familiei.

Cauzele principale indicate au fost condiţiile de locuit modeste pentru femei şi lipsa suportului social pentru bărbaţi. Autorii subliniează faptul că numărul celor care locuiesc pe cont propriu a crescut în ultimele 3 decenii, iar în SUA sau Marea Britanie una din trei persoane trăieşte singură.

Cercetarea a urmărit utilizarea medicamentelor antidepresive în cazul a 3,500 de finlandezi. Eşantionul a cuprins 1,695 de bărbaţi şi 1,776 de femei cu vârsta medie de 44.6 ani. Studiul este unul de tip longitudinal, iar persoanele au fost chestionate pentru prima dată în anul 2000. În chestionar a fost introdusă şi întrebarea care urmărea să afle decă acestea locuiesc singure sau în compania altor indivizi. Au fost culese şi informaţii cu privire la stilul de viaţă al participanţilor cum ar fi: locul de muncă, climatul de la locul de muncă, suportul social, educaţie, venit, condiţii de locuit, nivel de activitate şi detalii privind consumul de alcool sau tutun.

Datele arată că respondenţii care locuiau singuri au cumpărat cu 80% mai multe antidrepresive în perioada 2000-2008 decât cei trăiau în compania altor persoane.

Doctor Laura Pulkki-Raback, care a coordonat cercetarea la Institutul Finlandez de Sănătate Ocupaţională, declară că riscul de a se confrunta cu probleme psihice poate fi mai ridicat în cazul oamenilor care trăiesc singuri. Cercetătorii sugerează că traiul cu alte persoane oferă suport emoţional, sentimentul de integrare socială şi alte beneficii care ajută la prevenirea bolilor psihice. Pe de altă parte, traiul de unul singur este asociat cu sentimente de izolare şi lipsa integrării sociale, factori predictori pentru problemele psihice.

Sursă: BBC News

Mai mult de un sfert din utilizatorii români de Internet au venituri pe gospodărie mai mici de 1000 lei pe lună arată studiul „Profilul utilizatorului de Internet”, realizat de Departamentul de Cercetare al TradeAds Interactive, în perioada 16 februarie-23 februarie 2012. Cercetarea s-a desfăşurat online, chestionarul a cuprins 23 de întrebări iar eşantionul a fost format din 3. 314 respondenţi. Identificarea fiecărui respondent s-a făcut prin sistem cookie şi adrese de e-mail.

Dintre activităţile preferate ale românilor pe Internet primul loc îl ocupă comunicarea (corespondenţa şi instant massaging) cu 68,3%. Nevoia de comunicare şi socializare online se observă şi din utilizarea intensivă a reţelelor sociale. O bună parte din cei incluşi în studiu (41,9%) sunt utillizatori ai reţelelor sociale, procentul crescând spectaculos faţă de anul precedent când doar  30,1% le accesau.

Nevoia de informare este şi ea ridicată. Astfel, căutarea de informaţii este indicată ca activitate desfăşurată pe Internet de 54,1% din respondenţi,  dintre care 52,5% se documentează pentru şcoală sau serviciu. De asemenea, un procent ridicat declară că citesc ziare şi reviste online.

Printre activităţile realizate se mai regăsesc: descărcarea de muzică sau filme (35,6%), căutarea de job-uri (25,9%), cumpărăturile online (20,4%), bloggingul (17.5%). Comerţul online este de aşteptat să ia amploare în următoarea perioadă, ţinând cont că în 2012 numărul celor care cumpără şi vând produse online a crescut cu aproximativ 30% faţă anul trecut (20.4% în 2012 faţă de 15.3% în 2011).

Cele mai spectaculoase creşteri ale interesului utilizatorilor s-au înregistrat în domeniile: tehnologie, educaţie, artă, cultură şi societate, shopping şi sport. O schimbare majoră se observă şi în cazul dispozitivelor ce sunt utilizate pentru accesarea Internetului, crescând numărul conectărilor de pe laptopuri şi notebookuri şi scăzând numărul celor de pe PC-uri şi desktopuri. Procentul persoanelor care se conectează la Internet cu telefonul mobil a avut o evoluţie spectaculoasă de la 15,2% faţă de 9% în 2011.

Conform cercetării recente  “Internetul şi decizia de cumpărare” realizată de institutul GfK, Internetul influenţează într-o măsură foarte mare modul tradiţional de a lua deciziile de cumpărare. Rezultatele arată că 84% dintre utilizatorii de Internet, de la noi din ţară, au luat în calcul alte branduri decât cele pe care le aveau iniţial în minte după ce au căutat şi au citit informaţii online.  Mai mult de jumătate dintre aceştia (57%) chiar au cumpărat alte mărci decât cele luate în calcul iniţial după ce s-au informat pe Internet. Tendinţa  descrisă este mai accentuată în rândul persoanelor de gen masculin (62%), a persoanelor cu educaţie superioară (65%), a tinerilor cu vârste cuprinse între 25-34 ani şi a persoanelor cu domiciuliul în capitală.

Mai mult, Internetul a fost indicat ca fiind prima sau a doua sursă de informare atunci când se achiziţionează produse în fiecare dintre domeniile introduse în studiul GfK: financiar, telecom şi servicii Internet, electronice şi electrocasnice, turism şi timp liber, Do It Yourself, piese şi servicii auto. Totuşi informaţiile căutate diferă în funcţie de industrie şi produs sau serviciu.

Pentru consumatori, faptul că pot apela la informaţii adiţionale despre companii şi produsele sau serviciile acestora şi faptul că pot afla opiniile altor consumatori reprezintă o oportunitate de a lua decizii informate şi mai favorabile. În acelaşi timp, din cauza informaţiilor uneori numeroase şi contradictorii, opţiunile se lărgesc iar procesul decizional este îngreunat. Rezultatele au implicaţii profunde şi pentru companii care trebuie să fie foarte atente la imaginea lor în mediul online şi să includă Internetul în campaniile de comunicare.

Studiul GfK “Internetul şi decizia de cumpărare” a fost lansat în cadrul conferinţei GfK Digital Research Market şi este disponibil de la începutul lunii februarie. Cercetarea fost realizată online pe panelul de respondenţi askGfK. Au fost incluse în studiu 700 persoane, cercetarea fiind reprezentativă pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din România cu vârste cuprinse între 18-54 ani.

Studiul “Activism civic şi atitudini faţă de protest în rândul tinerilor din România“, realizat de IMAS pentru Miliţia Spirituală arată rezultate surprinzătoare.

Tinerii cuprinşi în cercetare au declarat că îşi caută modelele de viaţă în generaţiile mai vârstnice, în propria familie, sau în persoanele publice. Printre personalităţile publice indicate ca fiind modele de urmat s-au numărat actori şi cântăreţi (Bruce Lee şi Tudor Gheorghe), vedete TV sau jurnalişti (Andi Moisescu, Mircea Badea, Cristian Tudor Popescu), dar şi oameni de afaceri (Ion Ţiriac), oameni politici şi personalităţi cu expunere politică (Mugur Isărescu, Madelaine Albright) sau savanţi şi oameni de cultură (George Vâlsan, Titu Maiorescu).

Persoanele care indică personalităţi din spaţiul public sunt cele care care studiază discipline umaniste, iar modele de viaţă din propria familie au tinerii din aria disciplinelor tehnice şi economice. Există şi studenţi care îşi desemnează drept modele de viaţă profesorii, atât din liceu cât şi din facultate.

Se pare că oamenii politici sunt apreciaţi mai ales pentru modul în care îşi continuă activitatea după terminarea unui mandat oficial de reprezentare publică, iar savanţii pentru efortul lor de fondare a unor instituţii care au importanţă la nivel naţional. Principalele calităţi pentru care sunt admiraţi jurnaliştii sunt curajul şi moralitatea.

Studiul face parte din cadrul proiectului “The Geography of Youth Activism” care își propune să identifice modul în care tinerii percep activismul și implicarea civică. În ceea ce privește crearea unei culturi politice participative în rândul tinerilor, cercetarea demonstrează că există două puncte de sprijin: încrederea în organizații non-guvernamentale și socializarea pe Internet.

Studiul a fost realizat în perioada octombrie – decembrie 2011, pe un eșantion de 800 de persoane.